Pata carmin a gesturilor definitive
„Pata carmin a gesturilor definitive” este titlul expoziției sculptorului Cătălin Bădărău deschise la Iomo Gallery de la Combinatul Fondului Plastic în seara de 20 februarie.
Curatoriată de Horațiu Lipot, expoziția are în prim-plan „noua serie de lucrări a lui Cătălin Bădărău, prezentată acum pentru prima dată în toată completitudinea ei, are din nou în centru ca subiect, deloc surprinzător pentru cineva la curent cu producția artistului, aceleași mâini”.
„Până recent aproape exhaustiv tratate ca reprezentare a problemelor reale ale condițiilor forței de muncă brute — ghidate de o experiență biografică timpurie, în câmpul muncii la negru — în ultimii ani, pentru artist, mâinile pare că și-ar fi epuizat valențele retoricii cotidiene, rutinare și au intrat în planul simbolic”, spune curatorul. „Bădărău modelează adesea materiale ce se asemănă ca aspect și tactilitate cu fluidele, venele și carnea corpului, materiale adesea moi sau calde, ca rășini poliuretanice sau sintetice, burete, spumă, silicon, pânză de sac, tifon, sfoară sau sticlă. (…) Pentru că sculptura este mai mult decât celelalte genuri artistice tributară figurativului, materială și consistentă ca urmă, este poate totodată mai facilă de încadrat cantitativ unei istorii culturale formale. Așadar, putem spune că producția artistică l-ar plasa pe Cătălin Bădărău în poate cea mai puternic manifestată filieră a mediului la noi, după anii ’70-’80, cea neo-ortodoxă în subiect și neo-expresionistă în formă, nu prin abordarea ei directă, ci inteligent tratată, naturalistă și viscerală în primă ipostază, pentru a te atrage mai apoi în miezul unor problematici care țin de transgresia sinelui și menirea sa în lume”.
Cătălin Bădărău (n.1981) trăiește și lucrează în București, unde a absolvit Universitatea Națională de Arte, cu un masterat în Sculptură și un doctorat în Arte vizuale, instituție în care actualmente este profesor-asistent în Departamentul de Sculptură. Lucrările lui evocă vulnerabilitatea ființei umane în diferite contexte sociale, prin obiecte și instalații realizate din materiale neconvenționale, precum silicon, burete, sticlă, metal. Multe dintre operele lui înfățișează persoane cu dizabilități fizice și psihice pentru a dezvălui formele actuale de violență, cu multiplele sale efecte fizice și psihologice. Creațiile sale au fost indexate în repertoriul „100 Sculptors of Tomorrow”/ Courtesy of Kurt Beers (Beers London Gallery 2019).
