Prima expoziție de vară a Muzeului de Artă Modernă din Fontevraud prezintă metamorfoza creației lui Monet
De la peisaje impresionante din Paris până la reprezentări cvasi-abstracte ale Giverny-ului, Muzeul de Artă Modernă din Fontevraud-l’Abbaye, în vestul Franței, arată metamorfoza picturii lui Claude Monet de-a lungul vieții sale.
Până la 18 septembrie, expoziția „Métamorphoses, dans l’art de Claude Monet”, prima din această vară a muzeului deschis în mai 2021, prezintă mai mult de 30 de pânze lăsate moștenire de fiul pictorului francez Muzeului Marmottan din Paris în 1966.
Peisaje pictate în anii 1870
„O astfel de expoziție într-un sat de 1.600 de locuitori, este excepțional!”, a mărturisit, pentru AFP, Dominique Gagneux, directoarea acestui muzeu instalat în mănăstirea regală din Fontevraud.
Organizată cronologic, expoziția începe cu peisaje pictate în anii 1870, printre care o vedere cețoasă a gării Paris Saint-Lazare și un soare care apune pe plaja Pourville, în nord-vestul Franței, schițate în culorile pastelate deja dragi lui Monet.
Un panou amintește de primirea cel puțin rece oferită impresionistului de mulți critici de artă ai vremii: picturile sale „provoacă râs”, „sunt lamentabile” și „denotă cea mai mare ignoranță a desenului”, scria un editorialist în 1877. Succesul va veni zece ani mai târziu.
În anii 1890, Claude Monet începe să picteze în serii, reprezentând același peisaj în diferite anotimpuri sau ore ale zilei, pe pânze în care jocul de lumină este suficient pentru a metamorfoza motivul.
„Ceață colorată”
„Opera lui Monet este o călătorie într-o ceață colorată. Tehnicile sale și punctele sale de vedere evoluează, dar în mai mult de cincizeci de ani nu există nicio pauză”, a afirmat Dominique Gagneux.
Stabilit din 1883 la Giverny, un sat din Normandia (nord-estul Franței), Claude Monet îi dedică din ce în ce mai multe tablouri și își centrează progresiv opera pe sălciile plângătoare și nuferii din gărdina sa.
În timp ce în pictura clasică formatele panoramice sunt folosite în principal pentru a reprezenta peisaje vaste, Monet inovează doar schițând un fragment dintr-un parc.
Pânzele din această perioadă, unele mari de un metru pe trei metri, au fost agățate pe pereți violet închis, care contrastează cu movul glicinei și verdele deschis al nuferilor.
„Am vrut să arătăm aceste pânze într-o nouă estetică, diferită de cea a zidurilor albe ale Muzeului Marmottan-Monet. Chiar și pentru pânzele cunoscute, acest lucru permite o altă experiență”, subliniază directoarea muzeului.
Dimensiunea sălilor permite vizitatorilor să se îndepărteze câțiva metri, uneori necesari pentru a distinge motive care, văzute de aproape, au fost înecate într-o masă de culori.
Recent restaurat, „Nymphéas, reflets de saule”, pânză cvasi-abstractă în care doar câțiva nuferi pot fi observați clar pe un monocrom albastru și mov, nu a fost expusă publicului de câțiva ani.
Credit foto: Abbaye Royale de Fontevraud
