Importante procese în instanță în 2024

Anul 2024 a fost marcat de o serie de procese în instanță. De la casa de licitații Sotheby’s implicată în procesul dintre dealerul de artă elvețian Yves Bouvier și miliardarul rus Dmitri Rybolovlev la un tablou pictat de Pablo Picasso în 1904, estimat la 200 de milioane de dolari, de la Muzeul Guggenheim din New York cerut de moștenitorii primilor proprietari, de la o operă de Camille Pissarro furată de naziști și păstrată de Museo Nacional Thyssen-Bornemisza din Madrid și până la procesul intentat pentru anularea deciziei US Copyright Office Review Board de respingere a protecției drepturilor de autor pentru o imagine premiată realizată cu ajutorul AI.

Sotheby’s, exonerată de acuzațiile de complicitate la fraudă în cazul Rybolovlev

Sotheby’s a fost exonerată, în ianuarie, la tribunalul federal din Manhattan, de acuzațiile potrivit cărora l-ar fi ajutat pe dealerul de artă elvețian Yves Bouvier să-l fraudeze pe miliardarul rus Dmitri Rybolovlev.

După un proces care a durat trei săptămâni, un juriu alcătuit din zece newyorkezi a deliberat cinci ore, timp în care a discutat probe precum corespondența prin e-mail dintre Samuel Valette, șeful vânzărilor private al casei de licitații, și Bouvier. Avocatul reclamantului a susținut că aceste e-mailuri arătau că Valette a modificat cu bună știință evaluările pentru Bouvier, pe care dealerul le-a trimis apoi lui Rybolovlev pentru a justifica majorări importante ale prețurilor operelor pe care acesta le cumpărase deja.

Spre deosebire de un proces penal, care presupune că un acuzat trebuie să fie găsit vinovat dincolo de orice îndoială, procesele civile necesită doar dovezi clare și convingătoare.

Procesul marchează sfârșitul uneia dintre cele mai lungi și mai mediatizate dispute din lumea artei. Rybolovlev, care a vândut în 2017 celebrul „Salvator Mundi” atribuit lui Leonardo da Vinci, adjudecat contra sumei de 450 de milioane de dolari (cu taxe) la o licitație Christie’s, l-a acuzat pe Bouvier de fraudă în mai multe jurisdicții din întreaga lume, dar fără succes. Pretențiile sale împotriva lui Bouvier în Singapore au fost respinse după ce instanța a considerat că Elveția este o jurisdicție mai potrivită pentru disputa lor.
La scurt timp, procedura deschisă în Elveția contra dealerului tabloului „Salvator Mundi”, a fost închisă de un procuror elvețian care a cerut părților să ajungă la o soluție amiabilă.

Pissarro rămâne la Madrid

Museo Nacional Thyssen-Bornemisza din Madrid a primit de la un tribunal american, tot în ianuarie, dreptul de a păstra un tablou de Camille Pissarro furat de naziști în urmă cu mai bine de opt decenii.

Curtea de Apel din Pasadena (California) a decis că muzeul național spaniol are dreptul să păstreze uleiul pe pânză „Rue Saint-Honoré după-amiaza, efect al ploii/ Rue St Honoré, apres-midi, effet de pluie” (1897), pictat de impresionistul francez Camille Pissarro, care a fost furat de naziști de la o familie evreiască. Procesul a durat 20 de ani și a pus față în față instituția spaniolă cu moștenitorii unor refugiați evrei.

Pictura are o valoare estimată la 30 de milioane de dolari.

„La repasseuse” a lui Picasso rămâne la Muzeul Guggenheim din New York

Pictura „La repasseuse/ Woman Ironing/ Femeie care calcă”, pictată de Pablo Picasso în 1904, care ar valora 200 de milioane de dolari, nu trebuie returnată de Muzeul Guggenheim din New York moștenitorilor primilor proprietari, a decis în iunie Curtea Supremă din Manhattan.

Tabloul rămâne la Fundația Guggenheim. Procesul a fost respins de instanță pe motiv că reclamanții nu au reușit să probeze „constrângerea reclamată”.

Procesul împotriva Guggenheim a fost intentat în ianuarie 2023 de Thomas Bennigson, o rudă a colecționarului de artă evreu german Karl Adler. În plângere, Bennigson a susținut că Adler a vândut tabloul în 1938, sub constrângere, pentru a finanța fuga sa și a familiei sale, de teama regimului nazist, în Argentina.

Lucrarea de Pablo Picasso se află în colecția Muzeului Guggenheim din New York din 1978, iar  descendenții cred că valorează până la 200 de milioane de dolari.

Anularea unei decizii US Copyright Office Review Board 

În octombrie, un artist a intentat un proces prin care a solicitat unei instanțe federale din Colorado să anuleze o decizie a US Copyright Office Review Board de respingere a protecției drepturilor de autor pentru o imagine premiată realizată cu ajutorul generatorului text-imagine Midjourney.

În procesul intentat de Jason M. Allen e susținut că lucrarea lui „Théâtre d’Opéra” a fost o expresie a creativității sale și a meritat protecția drepturilor de autor. Imaginea unei curți regale futuriste a câștigat concursul anual de artă al Colorado State Fair în 2022.

Allen a folosit Midjourney pentru a crea „Théâtre d’Opéra” după ce a testat sute de sugestii scrise, apoi a făcut modificări cu Adobe Photoshop. Însă, după ce Allen a refuzat să dezvăluie care părți ale imaginii au fost generate de Midjourney, biroul pentru drepturile de autor i-a respins cererea. Decizia a fost confirmată anul trecut de un tribunal al Oficiului pentru Drepturi de Autor.

Frida Kahlo și încălcarea mărcii

Frida Kahlo Corporation a intentat două procese luna aceasta împotriva comercianților online în încercarea de a pune capăt reproducerii neautorizate a chipului și a operelor de artă ale artistei mexicane.

Compania, care deține marca înregistrată, a cerut vânzătorilor de pe Amazon fie să renunțe la toate profiturile presupuse a fi obținute din imaginea contrafăcută a artistei, fie 2 milioane de dolari „pentru fiecare utilizare contrafăcută a mărcilor comerciale revendicate”, potrivit artnews.com.

În plângere a fost menționat că „imaginile, operele de artă și lucrările derivate ale învinuiților sunt practic identice și/ sau substanțial similare cu operele Fridei Kahlo”. Asta încalcă legea americană privind mărcile înregistrate.

Fotografie principală: „Rue St Honoré, apres-midi, effet de pluie” (1897), de Camille Pissarro