Programul Accelerator, motor al carierei artiștilor emergenți

Stagiul de mentorat al programului Accelerator, la care participă zece artiști emergenți selectați de un juriu internațional, a fost încheiat.

Accelerator este primul și cel mai complex program de mentorat extins derulat actualmente în România, care își propune să propulseze cariera artiștilor emergenți locali. El a fost lansat în urmă cu zece luni, iar dintre cei 62 de aplicanți eligibili au fost aleși Andrei Arion, Flaviu Cacoveanu, Roberta Curcă, Lucia Ghegu, Mihaela Hudrea, Alina Ion, Maria Mandea, Delia Prodan, Stanca Soare și Ana Maria Szöllösi.

Programul este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA și implementat de Asociația Culturală Eastwards Prospectus (ACEP). Partenerii săi sunt galeria i8 din Islanda și galeria Gaep din București.

Accelerator este un incubator care promovează o abordare strategică și integrată asupra carierei artiștilor. Programul oferă cunoștințe de la mentori români și internaționali consacrați, resurse pentru producția de lucrări noi și context de expunere printr-o expoziție de grup și în alte spații publice din București și trei orașe.

„Artiștii la început de drum au nevoie de mult mai mult. Accelerator le oferă acces la un tip de formare alternativă care completează studiile academice concentrate aproape 100% pe învățarea tehnicii artistice. E important ca ei să se pregătească și să înțeleagă piața și sistemul de artă în care vor funcționa odată închisă poarta facultății, să știe cum să colaboreze cu o galerie și cu un curator și să se promoveze. Accelerator creează pentru ei acest ecosistem pragmatic de dezvoltare a carierei, care suplinește lacunele neacoperite de sistemul tradițional de educație”, a transmis într-un comunicat Andrei Breahnă, manager de proiect și președintele Asociației Culturale Eastwards Prospectus, implementatorul programului.

Laboratoare, întâlniri de grup și lucru individual

Etapa de mentorat s-a desfășurat în perioada mai-iulie 2022 și a constat în laboratoare, întâlniri de grup, lucru individual și sesiuni de feedback unu la unu. Cele șase laboratoare din cadrul stagiului sunt: Piața de artă contemporană și posibilități de finanțare, susținut de Andrei Breahnă, manager cultural; Sistemul artei contemporane, condus de Þorlákur Einarsson, directorul galeriei i8 din Reykjavík, Islanda; Curatoriere. Relația dintre artist și curator, predat de Tevž Logar, curator; PR, comunicare în artă și redactare în contextul practicii artistice, susținut de Ioana Chira, comunicator; Publicații de artist – de artistul Sigurður Atli Sigurðsson, și atelierul Arta în spațiul public – susținut de artista Ólöf Nordal.

În workshop-ul „Piața de artă contemporană și posibilități de finanțare”, Andrei Breahnă a realizat o radiografie a pieței centrată pe volume, canale de comunicare cu colecționarii și beneficii, conținutul colecției de artă sau profilul colecționarului. Studiile relevă că, în 2021, vânzările de „artă și antichități realizate de dealeri și case de licitații” au crescut cu 29% față de 2020, depășind nivelurile dinainte de pandemie (2019). SUA domină piața de artă globală, cu 42% din valoarea sa.

Douăzeci este numărul, de altfel constant, de artiști emergenți reprezentați de galeriile active pe piața primară în 2020. În 2021, 39% dintre artiștii reprezentați de galerii sunt emergenți, 50% sunt artiști aflați la mijlocul carierei, iar 12% – artiști din eșalonul 1, care și-au dezvoltat o piață secundară solidă în sectorul galeriilor și caselor de licitații. Lucrările artiștilor din această categorie au un preț de vânzare de peste 100.000 de euro fiecare.

În 2021, dealerii de artă au rămas canalul cel mai utilizat la achiziție; 76% dintre colecționarii HNW (High Net Worth) cumpără lucrări prin intermediul galeriilor sau al dealerilor. (analiză a galeriei Gaep pe baza studiilor internaționale)

Ancorat în acest context de piață și pe baza studiilor de caz ale galeriei Gaep, Andrei Breahnă a explicat concret ce presupune colaborarea dintre artist și galerie, fluxul pornind de la inițierea parteneriatului, producția de expoziții, până la strategia de preț și vânzarea lucrărilor.

Interesul față de lume, primordial

„Nu te poți aștepta ca lumea să fie interesată de tine, dacă tu nu ești interesat de ea”, a spus Þorlákur Einarsson, directorul galeriei i8 din Reykjavík, Islanda, partenerul programului, în debutul laboratorului său „Sistemul de artă contemporană”.

Ca manager al unei galerii cu activitate efervescentă, care promovează artiști consacrați, Einarsson a împărtășit soluții și mecanisme pe care artiștii români le pot aplica pentru a-și face vocea auzită în contextul în care insularitatea este o tema comună a Islandei și României.

„Arta în spațiul public este una dintre cele mai deschise arii artistice. Cu cât explorați și duceți mai departe sensul proiectului pe care îl pregătiți, cu atât acesta va genera curiozitate. Este important să fiți deschiși, să vă provocați gândirea creativă și să nu vă impuneți limite”, a punctat artista Ólöf Nordal la debutul atelierului „Arta în spațiul public”. Într-un format interactiv, artiștii au prezentat propunerile de proiecte de artă în spațiu public inspirate din comunități, cu potențial de a fi comisionate sau înscrise într-o competiție de profil.

Ioana Chira, comunicator, le-a dezvăluit artiștilor cum să își construiască o imagine strategică în relație cu publicul larg și cu mass media și cum să folosească mediile de comunicare în beneficiul lor. Într-o lume supraîncărcată de informații, participanții au explorat modalități de punere în valoare a viziunii artistice prin mesaje relevante și pe canalele potrivite, urmărind impactul și păstrându-și autenticitatea.

În laboratorul „Publicații de artist”, participanții au primit de la Sigurður Atli Sigurðsson informații despre cărțile de artist – concepte și metodologii aplicate de artiști internaționali; serigrafie, tipografie,  catalogul, abordat ca publicație de artist, și platforme digitale. Timpul a fost investit și în analiza tipologiilor de cărți de artist, inclusiv a celor produse de cei 10 artiști din program.

„În prezent, curatorii independenți dezvoltă proiecte de cercetare sau propuneri de expoziții ca o modalitate de a experimenta integrarea vizuală a mai multor tipuri de discipline și audiențe”, a subliniat Tevž Logar, curator. El a făcut o incursiune în ecosistemul de artă, influențat în extenso de regulile societății, pentru a urmări evoluția rolului curatorului de-a lungul anilor. Arta conceptuală și minimalismul au influențat, în anii ’70, stabilirea rolului curatorului, a cărui importanță a crescut odată ce artistul s-a concentrat pe idee și nu pe obiect. În anii ’90, datorită numărului mare de bienale, curatorul a devenit extrem de vizibil și și-a asumat un rol managerial în arta globală.

Ce urmează în Accelerator

În luna august artiștii vor începe să creeze și să producă lucrări pentru expoziția de grup, al cărei vernisaj este prevăzut pentru ianuarie 2023.

Anul viitor va aduce și alte evenimente dedicate publicului: artist talks, screening-uri și o conferință cu un invitat străin, precum și proiecte de artă în spațiul public realizate de cei 10 artiști emergenți.

Foto: Artiștii incluși în program, la Gaep. Credit foto: Accelerator