Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  Rembrandt a folosit arsenic pentru lacul auriu din pictura „Rondul de noapte”
rondul de noapte

Rembrandt a folosit arsenic pentru lacul auriu din pictura „Rondul de noapte”

Chimiștii de la Universitatea olandeză din Amsterdam (UvA) au descoperit cum a reușit Rembrandt să înfrumusețeze tabloul său „Rondul de noapte” (1642) cu detalii aurii uimitoare.

Aceștia au utilizat tehnici spectroscopice de înaltă tehnologie pentru a identifica prezența pigmenților pararealgar (galben) și pararealgar semi-amorfo (portocaliu/roșu) în cele mai mici detalii din celebra operă de artă.

Echipa de cercetare a concluzionat că artistul olandez a amestecat în mod intenționat acești pigmenți cu sulfură de arsenic cu alți pigmenți pentru a crea strălucirea aurie.

Studiul a fost publicat în revista Heritage Science de Fréderique Broers și Nouchka de Keyser, care sunt doctoranzi la Institutul Van ‘t Hoff pentru Științe Moleculare din cadrul UvA și, de asemenea, cercetători la Rijksmuseum din Amersterdam.

Rembrandt a folosit această tehnică pentru a picta firul auriu din haina de bivol brodată și mânecile duble purtate de unul dintre cei doi protagoniști din lucrare, locotenentul Willem van Ruytenburch.

Descoperirea pigmenților de sulfură de arsenic face parte din proiectul Operation Night Watch, care a început în 2019.

Cercetarea a scos la iveală și alte secrete, inclusiv prezența arsenicului și a sulfului în hainele lui Van Ruytenburch în urma unei scanări cu fluorescență cu raze X (MA-XRF). Ca urmare, cercetătorii presupun că Rembrandt a folosit pigmenți de sulfură de arsen realgar (roșu) și orpiment (galben).

Cercetarea este susținută de surse istorice care detaliază utilizarea pigmenților de sulfură de arsenic și se crede acum că artiștii din Amsterdamul secolului al XVII-lea aveau la dispoziție o gamă mai largă de astfel de materiale decât se credea anterior.