Șase regiuni din România care au inspirat pictorii
Maramureș, Transilvania, subcarpații și dealurile Munteniei și Moldovei, Dobrogea sunt zonele din România care apar cel mai des în picturile marilor maeștri autohtoni, locuri care pot fi explorate ca „destinații de tablou”.
Baia Mare
Baia Mare este unul dintre cele mai importante centre artistice din România.
Școala de pictură de la Baia Mare a fost esențială nu doar pentru dezvoltarea artei în zonă, ci și pentru arta românească în general.
Printre exponenții de marcă se numără Simon Hollósy, János Thorma, Istvan Réti, Bélla Iványi-Grünwald, Jószef Klein, Béla Czóbel, Rezsö Balint, Vilmos Perlrott-Csaba și Sándor Ziffer.
Originari de aici sunt și unii ca Adrian Ghenie și Béla Zoltán, cu studii la Cluj-Napoca și stabiliți în Berlin, respectiv București, care au redat în lucrări peisaje și simboluri ale regiunii.
Cadru din expoziția „József Klein şi Şcoala de la Baia Mare”, prezentată la Muzeul Național de Artă al României în 2025; curatorial
Transilvania și Oltenia
Sibiu și împrejurimile, dar și Brașov au reprezentat permanent sursă de inspirație.
Satele săsești, arhitectura medievală și peisajul din jurul orașului au constituit muze pentru numeroși artiști.
Hans Hermann, Hans Mattis-Teutsch și Sava Henția se numără printre artiștii inspirați de peisajul transilvănean. Ștefan Câlția este un reprezentant de seamă, iar cea mai mare expoziție a lui, „Transilvania | Extravaganza”, este găzduită până la 16 august de spațiul fostei școli pedagogice a Mănăstirii Ursulinelor din Sibiu.
Cale în Transilvania, 2014, de Ștefan Câlția
Pictorii au fost interesați și de peisajul montan. Vârfuri, vegetație și arhitectura regală au transformat Sinaia într-o destinație importantă pentru artiști.
Muză a fost și Valea Oltului – cu artiști ca Dimitrie Ghiață, Arthur Verona, Henri Trenk, Carol Popp de Szathmáry și Gheorghe Teodorescu Romanați care au redat-o în culoare.
Grigorescu și zona Câmpina
Nicolae Grigorescu și-a pus amprenta pe Câmpina, deși a locuit acolo în ultimii ani ai vieții sale, dar și invers. Peisajele din jurul Câmpinei sunt unele dintre imaginile definitorii ale picturii lui.
Primavara la Câmpina, de Nicolae Grigorescu
Printre locurile pe care el le-a vizitat în regiune și imortalizat sunt Zamfira și Vălenii de Munte. Zona subcarpatică, cu înălțimi, păduri și drumuri de țară, apare frecvent în universul său pictural.
Maestrul a pictat și inspirat de Valea Prahovei, Dâmbovița și Muntenia.
Dobrogea
Delta Dunării, Munții Măcin, litoralul Mării Negre sunt poate principalele subiecte ale picturii românești romantice de secol XX.
Pe plajă după ploaie, de Gheorghe Petrașcu
Peisajul arid, stâncile și lumina Dobrogei au oferit un subiect aparte pictorilor români. Marea, portul, plajele și arhitectura veche de acolo au devenit teme importante.
Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Nicolae Dărăscu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Gheorghe Petrașcu și Ion Pacea sunt câțiva dintre cei care au pictat zona de coastă.
Veliere la Constanța, de Ion Pacea; curatorial
Bucovina și Moldova
Alexandru Ciucurencu și mulți alți artiști au fost atrași de peisajul Moldovei.
Iași, Agapia, Neamț, Huși și Valea Trotușului sunt puncte pe care le-au marcat artiști precum Ștefan Dimitrescu, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu (cu pictură murală la Mănăstire), Ștefan Luchian și Gheorghe Petrașcu.
Peisaj cu casă din Moldova, de Ștefan Luchian
În plus, domeniul Tescani a devenit în timp un important loc de întâlnire pentru creatori și un spațiu asociat creației plastice. Rezidența de aici este, în prezent, una dintre cele mai importante din țară.
Fotografie principală: „Pe terasă la Sinaia”, 1888, Theodor Aman
