Tabloul „O înmormântare la Ornans”, de Courbet, expus după o restaurare completă
Unul dintre cele mai cunoscute tablouri ale pictorului Gustave Courbet, „Un enterrement à Ornans/ O înmormântare la Ornans”, este expus la Muzeul Orsay după o restaurare completă realizată în fața publicului pe parcursul a mai bine de un an.
Acest tablou monumental – cu o lungime de aproape șapte metri și o înălțime de peste trei metri – „este o operă emblematică a secolului al XIX-lea și a colecțiilor noastre, pe care o redescoperim”, a subliniat Annick Lemoine, președinta muzeului parizian, în cadrul prezentării în fața presei.
Timp de 15 luni, între mai 2025 și august 2026, tabloul „O înmormântare la Ornans” a beneficiat de o restaurare completă, cea mai amplă de când acest tablou pictat în 1850 a intrat în colecțiile naționale în 1881.
Această operațiune, al cărei cost nu a fost precizat, „a permis redarea operei într-un aspect cât mai apropiat de starea sa inițială”, în special prin îndepărtarea straturilor de lac care o întunecau, au explicat restauratorii.
Pe durata lucrărilor, vizitatorii au fost invitați să urmărească acest proces din spatele vitrinelor instalate într-o sală de expoziție, Muzeul d’Orsay dorind să „facă cunoscute aspectele legate de restaurarea și conservarea operelor de artă”, potrivit lui Annick Lemoine.
„O înmormântare la Ornans” este unul dintre cele mai cunoscute tablouri ale lui Gustave Courbet (1819-1877), alături de „Originea lumii”, „Atelierul pictorului” și „Omul disperat”.
Tabloul înfățișează adunarea sătenilor din Ornans, comuna din Jura unde s-a născut artistul, cu ocazia înmormântării unei persoane a cărei identitate nu este cunoscută.
Gustave Courbet, care avea atunci doar 30 de ani, a încălcat normele picturii franceze din secolul al XIX-lea, care rezerva operele monumentale scenelor mitologice, biblice sau istorice.
Courbet va face din aceasta manifestul său estetic, cel al realismului, refuzând să idealizeze personajele, calificate drept „josnice” de către unii critici ai epocii.
