Restaurarea coifului de la Coțofenești începe în august la MNIR. Primele concluzii
Restaurarea coifului de la Coțofenești, piesă clasată Tezaur, începe în 17 august la Muzeul Național de Istorie a României.
Demararea primei etape a intervenției directe asupra coifului, care vizează îndepărtarea controlată a reziduurilor de rășină epoxidică existente pe suprafețele interioare și exterioare ale coifului, durează o lună. Procedura va fi precedată de teste locale de solubilitate și expunere, în vederea stabilirii cantității minime de solvent și a duratei optime de acțiune.
Aplicarea vaporilor de acetonă se va realiza local și gradual, în intervale scurte, fiecare etapă fiind urmată de examinarea suprafeței sub magnificare. Rășina înmuiată va fi îndepărtată progresiv, cu instrumentar neabraziv, fără exercitarea unor presiuni asupra metalului original și cu evitarea migrării materialului în fisuri, pori sau zonele adâncite ale ornamentației.
Pe parcursul intervenției vor fi monitorizate comportamentul rășinii, stabilitatea suprafeței metalice și eventualele efecte produse de solvent. Întregul proces va beneficia de documentare fotografică și descriptivă, asigurând trasabilitatea intervenției și protejarea materialului original.
Muzeul Național de Istorie a României își propune să ofere publicului acces la informații privind investigațiile de specialitate și etapele procesului de restaurare a coifului. Datele referitoare la aceste demersuri sunt prezentate pe pagina special dedicată, găzduită de site-ul oficial al muzeului, www.mnir.ro. Pagina cuprinde informații despre etapele premergătoare restaurării, precum și despre intervențiile propriu-zise asupra piesei și va fi actualizată constant, pe măsura avansării lucrărilor.
Coiful de la Coțofenești, în detaliu
Piesa, parte din cultura traco-getică, datată a doua jumătate a secolului al V-lea – începutul secolului al IV-lea î.e.n., pentru care au fost folosite tehnicile ciocănire la rece, „au repoussé” și sudură, cântărește 726 g, inclusiv adaosurile moderne de restaurare. Ea a fost descoperită la Poiana Coțofenești, comuna Vărbilău, județul Prahova, în perioada 1926 – 1927.
Furat în ianuarie 2025, alături de trei brățări dacice, de la Drents Museum din Assen (Regatul Ţărilor de Jos), coiful getic a fost recuperat de autoritățile olandeze în aprilie 2026 și returnat României, în luna mai, împreună cu două brățări recuperate. Ele au fost expuse la Muzeul Național de Istorie a României, din patrimoniul căruia fac parte.
Analize și documentări
De atunci și până în luna iulie au avut loc analize și documentări pentru fundamentarea și demararea procedurii de restaurare a coifului de la Coțofenești.
Cea de-a doua etapă a programului de investigații a constat în realizarea unui complex de analize fizico-chimice non-invazive, desfășurate prin colaborarea specialiștilor MNIR cu cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), precum și cu experți ai Agenției Patrimoniului Național din Regatul Țărilor de Jos.
Investigațiile au urmărit caracterizarea materială și tehnologică a coifului, precum și evaluarea stării de conservare și a modificărilor survenite la nivelul suprafeței și structurii piesei, potrivit muzeului.
Microscopie optică și digitală
Rezultatele examinării detaliate a suprafeței au indicat faptul că desprinderile produse în urma furtului au survenit exclusiv în zonele care prezentau intervenții de restaurare anterioare, respectiv zonele care fuseseră lipite în timpul celei mai recente restaurări a piesei care a avut loc în anul 2021. Totodată, nu au evidențiat apariția unor desprinderi suplimentare și nici prezența unor fisuri profunde noi, cu impact asupra integrității structurale a coifului.
Prin aceste investigații microscopice au fost identificate și urme lăsate pe suprafața metalului de tehnicile de prelucrare ale metalului în vechime, precum și tehnicile de realizare și ornamentare ale coifului, fiind vizbile urmele de ciocănire din vechime, precum și modificările survenite prin prelucrarea mecanică a metalului, respectiv utilizarea ustensilelor specifice ornamentării coifului.
Spectometrie de fluorescență de raze X – XRF
Spectroscopia de fluorescență de raze X (XRF) a fost utilizată pentru determinarea compoziţiei elementale. Rezultatele obținute au fost comparate cu cele înregistrate anterior furtului coifului, în perioada 2011 – 2016.
În intervalul 15 mai – 15 iunie 2026, analizele XRF au fost efectuate cu două spectrometre XRF diferite, atât în zonele investigate anterior, cât și în alte puncte de interes de pe suprafața obiectului, în vederea obținerii unei imagini complete și coerente asupra compoziției elementale a coifului și a eventualelor variații existente.
Compoziția elementală a obiectului este similară în toate punctele investigate, fiind identificate aceleași elemente principale: aur, argint, cupru și mici cantități de fier, prezent ca impuritate. Diferențele minore observate în proporțiile relative ale elementelor chimice identificate nu indică variații semnificative ale compoziției materialului, acestea fiind atribuite caracteristicilor instrumentelor XRF utilizate și încadrându-se în marja normală de incertitudine a metodei.
Concluzia este aceea că nu există vreun indiciu care să sugereze substituirea sau modificarea coifului. Mai mult decât atât, compoziţia elementală identificată indică un aliaj natural de aur (electrum), care în literatura de specialitate este menţionat ca fiind aur nativ din Transilvania cu mult argint, cupru sub 1% şi fier în urme.
Microscopie electronică de baleiaj – SEM
Rezultatele obținute prin microscopie electronică de baleiaj (SEM) indică faptul că suprafața coifului este dominată de urme evidente ale prelucrării mecanice și de prezența unor defecte de suprafață, precum cavități, microfisuri și zone de exfoliere.
Spectrometrie de raze X cu energie dispersivă – EDX
O parte din zonele observate cu ajutorul microscopului electronic de baleiaj au fost analizate și prin spectrometrie de raze X cu energie dispersivă (EDX) în vederea identificării și cartografierii elementelor chimice constituente ale coifului. Rezultatele obținute prin analiza EDX confirmă în mare măsură datele furnizate de XRF, indicând o compoziție elementală principală a coifului de la Coțofenești formată din aur, argint și cupru, alături de urme de fier considerate impurități.
Spectrometrie cu emisie de raze X indusă de protoni – PIXE
Rezultatele PIXE obținute indică faptul că aliajul este alcătuit predominant din aur (Au) și argint (Ag), în timp ce cuprul (Cu) este prezent în concentrații reduse, de regulă sub 1%, putând fi considerat un element în urme, ceea ce confirmă rezultatele XRF și SEM-EDX.
Metalografie
Rezultatele obținute în urma examinarării a două fragmente, indică faptul că metalul nu este caracterizat de o fragilizare severă. Cu această ocazie au fost observate delaminări și microfisuri limitate la stratul exterior, fără fisuri transversale care să traverseze întreaga grosime a foii de aur. În acest context, din punct de vedere microstructural, materialul se află într-o stare de conservare relativ bună. Absența unei fragilizări profunde indică faptul că remodelarea controlată a zonelor deformate poate fi luată în considerare, cu monitorizarea permanentă a răspunsului mecanic al obiectului.
Propunerile de restaurare pentru coiful de la Coțofenești
Coroborarea rezultatelor obținute prin metodele de investigație aplicate a permis formularea unei imagini unitare asupra compoziției, tehnologiei de execuție și stării de conservare a coifului, spun specialiștii MNIR.
Analizele au confirmat că piesa a fost realizată din electrum natural, un aliaj alcătuit predominant din aur și argint, cu cantități reduse de cupru și alte elemente prezente în urme. Caracteristicile observate la nivel microscopic indică o prelucrare complexă a metalului, prin cicluri succesive de încălzire, batere, modelare și lustruire, specifice tehnologiilor metalurgice antice.
Suprafața obiectului păstrează mărturii ale etapelor sale de realizare, dar și ale istoriei ulterioare: patină naturală, depuneri, urme de uzură și manipulare, fisuri, microfisuri, porozități, exfolieri și intervenții anterioare de conservare-restaurare. Investigațiile au evidențiat faptul că aceste degradări sunt concentrate în principal la nivelul stratului superficial. Analiza microstructurală nu a identificat o fragilizare severă și nici fisuri care să traverseze întreaga grosime a foii metalice.
În consecință, structura internă a materialului prezintă o stabilitate mecanică suficientă pentru luarea în considerare a unei intervenții de conservare-restaurare. Aceasta trebuie realizată gradual, prin metode minimale și controlate, cu monitorizarea permanentă a comportamentului metalului și cu păstrarea patinei istorice, a urmelor tehnologice și a tuturor elementelor relevante pentru autenticitatea și istoria obiectului.
Pe baza rezultatelor investigațiilor de specialitate a fost elaborată strategia de conservare-restaurare. Fundamentată pe principiile intervenției minime, compatibilității materialelor, reversibilității și documentării integrale, strategia propusă este structurată în trei etape succesive:
Îndepărtarea materialelor provenite din restaurările anterioare
Prima etapă urmărește eliminarea controlată a reziduurilor de rășină epoxidică păstrate pe suprafețele interioare și exterioare ale coifului, provenite din intervențiile anterioare de restaurare.
Remodelarea controlată a zonelor deformate
A doua etapă are ca obiectiv reducerea graduală a deformărilor recente și apropierea coifului de configurația sa anterioară, numai în limitele permise de starea de conservare a metalului. Pentru distribuirea uniformă a forțelor vor fi realizate cale și mulaje personalizate din material termoplastic, protejate prin materiale neutre, care nu aderă și nu lasă urme pe suprafața coifului.
Presiunea va fi aplicată progresiv, cu ajutorul unor dispozitive cu reglaj micrometric și al unor sisteme de susținere adaptate geometriei coifului. Fiecare microetapă va fi urmată de examinări vizuale și microscopice, măsurători dimensionale și documentare fotografică. Apariția unor fisuri noi, exfolieri, delaminări sau deformări secundare va determina oprirea imediată a procedurii și reevaluarea intervenției.
Reîntregirea și stabilizarea obiectului
Etapa finală vizează restabilirea solidității structurale și pregătirea coifului pentru păstrare și expunere în condiții de siguranță. Sunt prevăzute consolidarea spărturii dintre protecția pentru ceafă și registrul ornamentat al calotei, refacerea consolidării din zona urechii stângi și reatașarea obrăzarului drept.
Strategia de restaurare a Coifului de la Coțofenești, bun cultural clasat în categoria juridică Tezaur, a fost înaintată spre analiză Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. În urma evaluării documentației de specialitate, Comisia a emis aviz favorabil pentru demararea procesului de restaurare, în acord cu etapele și metodologia prevăzute în strategia propusă.
