Cele mai mari adjudecări ale anului în arta românească – Grigorescu, Tonitza și Luchian, cei mai căutați

Cei mai căutați artiști români în licitații anul acesta au fost Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza și Ștefan Luchian. Curatorial a listat zece lucrări de artă cu cele mai mari adjudecări în 2022.

„Pe Bucegi”, de Nicolae Grigorescu – 196.000 de euro

Tabloul „Pe Bucegi”, ulei pe pânză de Nicolae Grigorescu, a fost adjudecat contra sumei de 196.000 de euro în Licitația de Vară a casei Artmark, ce a avut loc pe 16 iunie. Pictura fusese estimată între 140.000 şi 220.000 de euro.

Opera a participat la „Expoziția Generală Română” din anul 1906, în cadrul căreia creația lui a fost prezentată retrospectiv, într-o selecție organizată sub directa sa supraveghere. Foarte probabil, opera a fost achiziționată de M. S. Regina Elisabeta în cadrul expoziției.

Subiectul acestui tablou, personaj în peisaj, se înscrie în mod evident în universul picturii impresioniste. În acest sens, deși ciobanul ocupă un loc bine definit în compoziție (prin verticalitatea siluetei, prin petele de brun ale hainei contrastând cu ambianța), opera este dominată de lumina solară estivală, captată în alburi colorate, în nuanțe de gri deschis, în rozuri pale. În fundal, pierduți într-un abur de alburi se pot bănui munții.

Artistul nu furnizează anul execuției, dar lucrarea este databilă prin specificitatea ei în perioada albă și probabil realizată către 1896 și 1906, potrivit Artmark. Lucrarea făcea parte la 1910 din colecția reginei Elisabeta a României, conform datelor din catalogul inclus monografiei publicate de A. Vlahuță.

„Primăvara la Câmpina”, de Nicolae Grigorescu – 95.000 de euro

Tabloul „Primăvară la Câmpina” (1885 – 1890), de Nicolae Grigorescu, a obținut cel mai mare preț în Licitația de Primăvară a casei Artmark, după ce a fost adjudecat contra sumei de 95.000 de euro. Uleiul pe pânză din colecția istorică a bancherului Ernest Edmond Goodwin (1848-1931) a avut o estimare inițială între 70.000 și 120.000 de euro.

„Tătăroaică cu șalvari roz”, de Nicolae Tonitza – 90.000 de euro

În Licitația de Primăvară organizată de Artmark anul acesta, „Tătăroaică cu șalvari roz” (1933), de Nicolae Tonitza, a înregistrat a doua cea mai valoroasă adjudecare, cu un preț final de 90.000 de euro, după ce fusese estimată la 80.000 – 150.000 de euro.

Începând cu anii ‘20 și până spre sfârșitul anilor ‘30, spațiul dobrogean va îmbogăți universul tonitzian cu subiecte inspirate din viața turcilor și a tătarilor, precum și din pitorescul inepuizabil. La Mangalia și Balcic, locurile peregrinărilor sale verane, artistul va iniția seria frumoaselor „tătăroaice” înveșmântate în borangicuri și șalvari, plasate în măreția peisajului dobrogean.

„Toamna”, de Ștefan Luchian – 90.000 de euro

„Toamna”, lucrare care a primit anul trecut cea mai mare evaluare de licitație prescrisă vreodată pentru o operă de artă românească vândută în țară, 200.000 – 300.000 de euro, a avut acum o estimare maximă de 200.000 de euro, însă a fost adjudecată contra sumei de 90.000 de euro.

Opera realizată de Luchian în 1901, inspirat de grafica în stil Art Nouveau a artistului francez Georges des Feure, contemporan al său, face parte dintr-un ansamblu de patru uleiuri ce reprezintă alegorii feminine destinate să decoreze interioarele casei avocatului și omului politic liberal Victor Antonescu, fost ministru de Justiție, apoi de Finanțe în Guvernul Gheorghe Tătărăscu, în colecția căruia s-a aflat până în 1965.

„Afizé”, de Nicolae Tonitza – 85.000 de euro

„Afizé” (1934 – 1935), ulei pe carton de Nicolae Tonitza, a fost vândut la Artmark, în primavera, pentru 85.000 de euro. Estimarea inițială a casei a fost de 40.000 – 60.000 de euro.

„Fundița roșie”, de Nicolae Tonitza – 80.000 de euro

„Fundiţa roşie”, de Nicolae Tonitza, a fost vândut în aceeași licitație pentru 80.000 de euro, sumă ce reprezenta și estimarea minimă.

„Ușa verde”, de Ion Țuculescu – 75.000 de euro

Tabloul „Ușa verde”, ulei pe pânză de Ion Țuculescu, a fost vândut în Licitația de Vară de la Artmark contra sumei de 75.000 de euro.

În ceea ce privește interioarele, acest gen se remarcă în creația artistului în preajma anului 1942, una din lucrările de referință din această perioadă fiind „Atelierul pictorului”, ce amintește de „Camera artistului la Arles” a pictorului Van Gogh, cu care lua contact în anul 1937, cu ocazia expoziției retrospective dedicate artistului olandez la Paris. Începând cu acest an, artistul va reveni  asupra motivului în tablouri precum: „Interior țărănesc”, „Interior cu maramă de borangic”, „Interior țărănesc cu macat în dungi”, „Interior cu scoarțe țărănești”, „Ușa verde”.

„Natură statică cu cireșe, caise și tutun”, de Theodor Aman – 70.000 de euro

Cel mai scump lot în Licitația de Toamnă a fost „Natură statică cu cireșe, caise și tutun” (1880 – 1885), ulei pe pânză cu valoare estimată la 70.000 – 100.000 de euro. Tabloul a fost vândut în final la 70.000 de euro. Tabloul e parte din colecția istorică a medicului Carmen Bușulenga-Nicolau, autoare a numeroase studii de specialitate (ginecologie, medicină infantilă și pediatrică, pneumologie), care a profesat la Clinica de Pediatrie a Spitalului „Grigore Alexandrescu” în anii ’60 – ’70.

„Han în Bretania”, de Nicolae Grigorescu – 60.000 de euro

În Licitația de Vară a casei Artmark, „Han în Bretania”, ulei pe lemn de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat la 60.000 de euro.

„Han în Bretania” punctează elementele specifice ale peisagisticii practicate de Grigorescu în epoca celor mai profunde căutări stilistice. Tipică perioadei 1880 – 1885, opera se devoalează estetic în special prin prisma manierei tipice perioadei.

„Casă de țară” (cca. 1875), de Ioan Andreescu – 60.000 de euro

„Casă de țară”, tablou semnat de Ioan Andreescu, a fost vândut în Licitația de Primăvară cu prețul estimării maxime, 60.000 de euro.

Artistul va contempla în fața aspectelor umile ale vieții. Case sărăcăcioase surprinse la margini de sat, drumuri pustii străjuite de copaci dezgoliți sau pădurii desfrunzite se vor regăsi printre primele motive ale peisajelor sale, ce vor reveni pe parcursul creației sale drept laitmotive. Alături de motivul pădurii desfrunzite și al marginii de sat, motivul caselor de țară vor defini viziunea sa picturală în modul cel mai caracteristic.

Credit foto: Artmark