Transparență în negoțul cu arta contemporană, solicitată printr-un cod întocmit de un grup de colecționari
Un grup de colecționari a lansat recent „Code of Conduct for Contemporary Art Collectors”, un manual de 11 pagini despre etica în negoțul cu artă contemporană.
Industria artei generează anual în jur de 50 de miliarde de dolari. Licitațiile, târgurile și activitatea galeriilor sunt determinate la nivel mondial de tranzacții cu ușile închise, cu acces foarte limitat, achiziții speculative. În ciuda faptului că întreg comerțul este întemeiat pe capacitatea unui artist de a produce noi lucrări, artistul este deseori cel mai vulnerabill și prost plătit.
În piață au apărut, astfel, presiuni pentru responsabilizare. Potrivit artnews.com, în urmă cu câțiva ani, Piergiorgio Pepe, colecționar și specialist în etică, a decis că un cod formal de etică ar fi un bun punct de start. În 2018, a fondat Quantum Ehics, firmă de consultanță stabilită în Paris, și predă un curs de Etică în Piața de Artă la universitatea Sciences Po.
Scopul lui a fost să traducă regulile de etică și încadrare în artă. La doi ani după înființarea firmei, Pepe a adunat mai mulți colecționari din diverse părți ale lumii pentru a pune bazele unui think tank dedicat acestei probleme. Alături de el au lucrat Pedro Barbosa, Iordanis Kerenidis, Andre Zivanari, Sandra Terdjman, Haro Cumbusyan și Jessica și Evrim Oralkan.
Colectivul a colaborat cu o echipă consultativă formată din 15 curatori și artiști. Principiile și standardele au fost trasate în decurs de un an. A fost folosit „limbajul profesioniștilor”. Proiectul este în continuare deschis, fiind acceptate amendamente pe măsură ce se dezvăluie problemele.
Model de etică privind achizițiile, expozițiile și donațiile de artă
Codul a fost lansat la târgul de artă ARCO Madrid.
Pentru colecționarii din toate nivelurile este un model de etică în ceea ce privește achizițiile, expozițiile și donațiile de artă, care a fost analizat de echipa consultativă.
Codul include modul de interacționare responsabilă și transparență cu dealerii, de susținere a instituțiilor și deservire a consiliilor de conducere și modul de pornire și menținere a unei colecții.
Evrim Oralkan a spus că acest cod reprezintă „un pas important” în schimbarea definiției termenului de „colecționar”, care duce cu gândul la patriarhat, la o persoană care decide pentru întreaga familie.
O bună parte din cod e dedicată interacțiunii cu artiștii „cu integritate” și prioritizării sustenabilității carierelor acestora. Colecționarii sunt încurajați să se ofere să compenseze artiștii pentru timpul de muncă ori serviciile cerute și oferite și să ramburseze cheltuielile lor pe baza standardelor din industrie. Există și un avertisment legat de solicitarea de cadouri din partea artiștilor, inclusiv donații, lucrări cu titlu gratuit, sau orice alt beneficiu.
„Colecționarii nu ar trebui să își folosească vreodată puterea și influența pentru a forța astfel de interacțiuni în avantajul lor. Hărțuirea sexuală este strict interzisă”, se mai arată în cod.
Nu este prima dată când un ghid etic este introdus în lumea artei, însă acesta este cel mai cuprinzător de până acum.
Printre tentativele anterioare se numără „Basel Art Trade Guidelines”, publicat de Basel Institute on Governance, și „Code of Ethics for Museums” de la American Alliance of Museums, dar au fost puse în aplicare neuniform, iar scopul lor este destul de restrâns.
Și casele de licitații importante au emis în ultimii ani linii directoare pentru angajații care interacționează cu colecționarii.
Grupul lui Pope plănuiește să actualizeze anual codul, adăugând noi recomandări.
Credit foto: curatorial.ro
