Artiști, arhitecți și cercetători, despre apă și relația acesteia cu teritoriul
Artiști, arhitecți și cercetători explorează relația apei cu teritoriul, cu infrastructura și comunitățile, în contextul schimbărilor climatice, al istoriilor locale și tensiunilor politice globale.
Pornind de la proiectul artistic „Liquid Matter. Flowing Stories” al Aureliei Mihai, prezentări și proiecții au loc la Goethe-Institut București în 13 octombrie, de la ora 18:00.
Ce fel de istorii devin vizibile atunci când privim un loc urmărind nu doar suprafața uscatului, ci și circulația, acumularea, dispariția sau contaminarea apei?
De-a lungul timpului, apele au susținut dezvoltarea vieții și au marcat granițe, dar intervenția umană le-a transformat și în agenți ai dispariției unor teritorii. Astăzi, pe măsură ce criza climatică destabilizează ciclurile hidrologice, apa devine tot mai vizibilă și ca infrastructură a puterii.
De la cele 15 fântâni istorice din Cuca și formele de viață comunitară construite în jurul lor la Dunăre și insula dispărută Ada Kaleh, de la mediile umede ale periferiilor post-socialiste până la peisajele fragile ale zonei arctice, întâlnirea propune contexte în care procesele ecologice, sociale și geopolitice nu mai pot fi privite separat.
Prezentările și proiecțiile urmăresc modurile în care infrastructurile tehnice organizează relațiile dintre oameni și mediu, felul în care schimbările climatice modifică experiența și reprezentarea peisajului, dar și felul în care patrimoniul, fotografia, filmul și cercetarea artistică pot păstra sau reactiva memoria unor locuri aflate în transformare.
Artiști și prezentatori
Aurelia Mihai este artistă vizuală și regizoare stabilită la Hamburg. A dezvoltat o practică artistică bazată pe cercetare, ce reflectă asupra procesului și explorează potențialul mediilor bazate pe timp pe care le utilizează, fie că este vorba de instalații video, film, fotografie, performance sau intervenții în spații publice. În lucrările sale combină într-un mod complex aspecte ale documentării și cercetării științifice cu ficțiunea. În 2024, a prezentat la Goethe-Institut proiectul „Monuments In Time”, despre explorarea miturilor și a monumentelor în contextul contemporan.
Ruth Maclennan este artistă și cercetătoare, iar practica ei interdisciplinară investighează felul în care geopolitica și încălzirea climatică sunt trăite și reprezentate, cu un interes special pentru zona arctică europeană. Filmele și fotografiile sale urmăresc modul în care criza climatică transformă experiența locului și a peisajului, atât pentru cei care îl locuiesc, cât și la nivelul reprezentării.
Veronika Varga este practiciană vizuală cu formare în arhitectură. Lucrează la intersecția dintre ecologie politică, medii umede și periferiile post-socialiste și cercetează modul în care obiectele tehnice și infrastructurile organizează relațiile sociale și de mediu. Practica sa include cercetare de teren, scris și time-based media.
Ioana Maria Petrescu activează ca arhitect în Direcția Monumente Istorice și Peisaje Culturale din Institutul Național al Patrimoniului, iar Constantin Bogdan Stanciu este cercetător independent, specializat în domeniul patrimoniului arhitectural și al studiilor urbane. În 2024, Ioana Maria Petrescu și Constantin Bogdan Stanciu au desfășurat un proiect de cercetare dedicat grupului de fântâni cu cumpănă din Cuca, județul Galați, proiect finalizat cu clasarea acestora în Lista monumentelor istorice.
Lucian Bran explorează fotografia de peisaj și relația dintre oameni, cultură și natură. Folosind fotografia într-o manieră experimentală, lucrările lui pun sub semnul întrebării felul în care percepem și reprezentăm lumea. Practica sa include și obiect, sculptură și instalație, dezvoltând o cercetare asupra tensiunii dintre reprezentare și realitate.
Cristina Bută este curatoare independentă și scriitoare, cu formare în analiză culturală. Este interesată de politicile reprezentării, decolonizare și feminism. A fost curator în formare la Stedelijk Museum Amsterdam și co-curatoare a Bienalei Art Encounters 2023, My Rhino is Not a Myth. art science fictions.
Despre proiect
„Liquid Matter. Flowing Stories” este un proiect artistic episodic și interdisciplinar care cercetează râurile și apele subterane ca sisteme culturale, istorice, politice și naturale.
Conceput și dezvoltat de artista Aurelia Mihai, în colaborare cu artiști, cercetători și membri ai comunităților locale, proiectul ia forma unei călătorii de-a lungul Dunării și Prutului și analizează, prin fotografie și instalație video, situri existente sau dispărute și relațiile construite în jurul apei.
Cele trei episoade ale proiectului pornesc de la trei situri din România. La Cuca, județul Galați, cele 15 fântâni istorice vorbesc despre rolul social al apei și despre felul în care aceasta funcționează ca liant al comunității. Ada Kaleh, insula dispărută de pe Dunăre, și Geamăna, satul scufundat din Munții Apuseni, trimit către istorii ale pierderii și către felul în care intervenția umană rescrie relația dintre apă și teritoriu, sub semnul progresului tehnologic, al exploatării și al toxicității.
Pornind de la arhive, hărți și cercetări istorice, proiectul dezvoltă performance-uri pentru cameră și explorări vizuale și sonore care investighează relația dintre natură, oameni și entități non-umane.
Coregrafia pentru performance e semnată de Vava Ștefănescu, iar performeri sunt Andrei Bouariu, Carmen Coțofană, Iustin Danalache, Sergiu Diță, Mariana Gavriciuc, Georgia Măciuceanu, George Pleșca, Anca Stoica, Vava Ștefănescu, Cristina Tudor.
Foto: Orșova – priveliște spre Dealul Alion și Lacul de acumulare Porțile de Fier I, în apropierea fostei insule Ada Kaleh
