Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Natură   /  Inteligența artificială, un potenţial sprijin în lupta cu deșeurile
eliminarea reziduurilor din plastic curatorial.ro

Inteligența artificială, un potenţial sprijin în lupta cu deșeurile

Planeta noastră este sufocată de deşeuri, spun specialiștii, iar un ajutor în lupta cu acestea ar putea veni din partea sistemelor bazate pe inteligența artificială. Aproximativ 2,24 miliarde de tone de deşeuri solide au fost produse în 2020, conform unui studiu efectuat de Banca Mondială. Este estimat că, până în 2050, omenirea va produce mai mult de 3,88 miliarde de tone de deșeuri într-un an.

Deşeurile din plastic reprezintă cea mai mare problemă. De la producţia sa pe scară largă din 1950 până în 2015, mai mult de 8,3 miliarde de tone de deşeuri din plastic au fost produse.

Tehnologie AI antrenată să recunoască deşeurile reciclabile

Mikela Druckman, fondator al start-up-ului Greyparrot din Marea Britanie, a creat un sistem ce foloseşte inteligența artificială prin care analizează procesarea deşeurilor şi unităţile de reciclare.

Greyparrot amplasează camere deasupra benzilor transportoare din peste 50 de amplasamente din Europa destinate deşeurilor şi reciclării acestora. Folosind tehnologia AI, analizează deşeurile de pe benzi în timp real, relatează BBC.

În ultimul an, această tehnologie a evoluat, devenind din în ce mai sofisticată. Totuşi, Druckman recunoaşte că este destul de dificil să înveţi un astfel de sistem să distingă deşeurile. „Un produs cum ar fi, de exemplu, o sticlă de Coca-Cola, odată ce a ajuns la coşul de gunoi, va fi strivită şi murdărită, ceea ce va face mai dificilă treaba pentru AI”, afirmă Mikela Druckman.

Anevoiosul drum către o planetă verde

Sistemele Greyparrot implementate monitorizează, în prezent, 32 de miliarde de deşeuri anual, existând şi o hartă digitală uriaşă a deşeurilor. Informaţiile culese pot fi utilizate de companiile care gestionează deşeurile pentru a deveni mai eficiente din punct de vedere operaţional, dar poate fi distribuită şi la scară largă.

„Vorbim despre schimbările climatice şi managementul deşeurilor ca despre lucruri total separate, dar, în realitate, ele sunt interconectate. Dacă ar exista reguli mai stricte, care să modifice modul în care noi creăm ambalajele şi consumăm, acestea ar avea un impact major asupra lanţului valoric şi asupra felului în care utilizăm resursele”, mai spune Druckman.

Ea speră ca producătorii, dar şi marile branduri să înceapă să utilizeze datele generate de sisteme precum Greyparrot, ca în final să fie capabili să creeze mai multe produse reutilizabile.