INTERVIU – Artiști spanioli la București, despre relevanța protestelor pentru mediu ce implică opere de artă
Artiștii spanioli Clara Boj și Diego Diaz, inclusi în expoziția „AfterLand” de la București, vorbesc într-un interviu acordat curatorial.ro despre criza climatică în relație cu arta, despre relevanța acțiunilor de protest din lume care au în centru capodopere ale artei, despre modul în care artiștii pot contribui la o conștientizare mai mare a problemelor de mediu.
Ei participă la „AfterLand” cu o instalație – călătorie în imagini în laguna spaniolă Mar Menor pe parcursul a 70 de ani.
Artiștii construiesc pornind de la experiența lor ca participanți în cercetarea interdisciplinară asupra lagunei, un spațiu cu o biodiversitate unică, aflat într-o stare de deteriorare semnificativă.
„AfterLand” reunește lucrări realizate de artiști români și internaționali cu afinitate deosebită față de apă. Expoziția poate fi vizitată până în 26 iunie, la Rezidența9, iar ea va avea o continuare în Delta Dunării cu un program mai extins de cercetare plus un schimb de experiență cu alte delte din Uniunea Europeană.
Ați început în Spania cercetarea privind starea lagunei, ce formă a luat pentru această expoziție? Spuneți-ne mai multe despre instalația voastră.
Clara Boj & Diego Diaz: Cercetarea privind Mar Menor a început în 2018, după un episod de eutrofizare puternică a apei, în mai 2017, care a transformat apele transparente ale lagunei într-o supă verde. Frumusețea pitorească a teritoriului a fost transformată în boală și moarte și a pus sub semnul întrebării înțelegerea noastră a lagunei ca sursă de resurse, generând o mare controversă socială.
Cercetarea privind laguna a implicat numeroși artiști și oameni de știință mai mult de cinci ani și a dus la dezvoltarea de inițiative artistice și procese diferite care au explorat laguna de la condiția ei de spațiu natural, din perspectiva unora dintre speciile care viețuiesc aici, din perspective economice, prin prisma speculațiilor etc.
În instalație, propunem o călătorie în imagini prin laguna ultimilor 70 de ani, începând cu anii 1950, când a început exploatarea turistică ce a transformat complet mediul natural, până în acest moment în care episoade de anoxie și eutrofizare a apei fac viața naturală nesustenabilă. Imaginile, la fel ca apa, se înverzesc progresiv, transformând peisajul lagunei.
Pot fi identificate prin artă soluții pentru recuperarea acestui ecosistem?
Clara Boj & Diego Diaz: Arta nu oferă soluții, nu este aceasta misiunea ei, dar are o mare capacitate de a înlocui cadrele de gândire tradiționale și de a încorpora noi narațiuni și explorări care contribuie la o înțelegere holistică a regiunii.
Clara Boj & Diego Diaz, Reset Mar Menor
Cum vedeți implicarea artiștilor în problemele de mediu și considerați că fac ei suficient privitor la conștientizarea acestora?
Clara Boj & Diego Diaz: Artiștii sunt, înainte de toate, cetățeni și, astfel, se implică în aceste chestiuni care îi îngrijorează. În prezent, este o tendință clară de a include problemele ce țin de mediu în procese artistice și asta, în opinia noastră, este un indicator clar al apariției crizei de mediu în care suntem prinși.
Ce ar putea fi făcut în plus pentru o mai mare conștientizare a acestor probleme?
Clara Boj & Diego Diaz: Credem că este esențial să fie implicate generațiile mai tinere prin proiecte interactive educaționale în școli, ceea ce stimulează o schimbare a perspectivei față de planetă prin procese interdisciplinare care conectează cunoștințele, agenții și efectele.
Care este părerea voastră referitor la acțiunile de protest care au loc în muzee de artă din lume și care implică capodopere ale artei?
Clara Boj & Diego Diaz: Este evident că semnalele de alarmă privind criza de mediu lansate de activiști și oameni de știință nu primesc răspunsurile adecvate din partea guvernelor lumii. Sunt probleme, precum schimbările climatice, care necesită măsuri urgente. Acțiunile de protest în care sunt implicate capodopere de artă creează o mare controversă la nivel social și subliniază scara de valori în care suntem cufundați, în care obiectele sunt mai importante decât oamenii și bunăstarea planetei însăși și din acest motiv nouă ni se par relevante.
