Temperatura zilnică globală a suprafeței mării a depășit recordul din 2024
Temperatura zilnică globală a suprafeței mării a depășit recordul din 2024, potrivit măsurătorilor Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice (C3S), gestionat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF).
Creșterea temperaturilor globale la suprafața apei evidențiază faptul că oceanul se află sub o presiune fără precedent.
În 22 august 2026, a fost înregistrată temperatura de 21.1°C.
Temperatura medie zilnică globală a suprafeței mării (SST) a atins cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, depășind recordul anterior stabilit în martie 2024, de 21,09°C.
Deși datele privind temperatura suprafeței mării (SST) sunt disponibile pentru întregul set de date ERA5 (din 1940 până în prezent), pentru aplicația online Climate Pulse se utilizează doar datele începând cu ianuarie 1979: aceasta este perioada pentru care datele sunt mai fiabile, datorită disponibilității observațiilor satelitare.
Încălzire în concordanță cu încălzirea continuă pe termen lung a oceanului global
Deși recordurile zilnice trebuie întotdeauna interpretate într-un context climatic mai larg, această etapă importantă este în concordanță cu încălzirea continuă pe termen lung a oceanului global și cu apariția unui fenomen El Niño extrem în Pacificul tropical, care contribuie la încălzirea suplimentară a unui ocean care se încălzește deja de mai multe decenii ca urmare a schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.
Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), se preconizează că fenomenul El Niño se va intensifica în lunile următoare, în timp ce sistemul de prognoză sezonieră al C3S sugerează că acesta ar putea atinge niveluri nemaiîntâlnite de câteva decenii.
„Pe măsură ce temperaturile oceanelor continuă să crească, riscurile la care sunt supuse ecosistemele marine și comunitățile de coastă se amplifică și ele. Consecințele sunt deja vizibile: numărul de zile cu valuri de căldură marine la nivel global s-a triplat, și chiar mai mult, de la începutul anilor 1990, exercitând o presiune din ce în ce mai mare asupra ecosistemelor marine și a comunităților care depind de acestea”, spune Samantha Burgess, Strategic Lead for Climate la ECMWF.
Riscuri pentru ecosisteme și comunități
Încălzirea oceanului contribuie la creșterea nivelului mării prin expansiune termică, sporind riscurile pentru comunitățile de coastă și pentru națiunile insulare situate la altitudini joase. Temperaturile mai ridicate sporesc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marine, care pot afecta ecosisteme cheie, precum recifele de corali și pajiștile de iarbă marină, iar asta perturbă rețelele trofice marine și industrii precum pescuitul și acvacultura.
Temperaturile mai ridicate ale oceanului sporesc și riscul apariției unor fenomene meteorologice extreme. Un ocean mai cald transferă mai multă căldură și umiditate în atmosferă, ceea ce poate intensifica precipitațiile și unele sisteme de furtuni. În plus, un ocean mai cald devine mai puțin eficient în absorbția dioxidului de carbon din atmosferă, ceea ce poate slăbi unul dintre cele mai importante mecanisme naturale de protecție ale planetei împotriva schimbărilor climatice.
Cercetătorii ECMWF care lucrează pentru C3S continuă să monitorizeze situația pentru a stabili dacă depășirea valorilor zilnice ale SST este temporară sau persistentă.
Ilustrație: Anomalii ale temperaturii suprafeței mării pentru 22 august 2026; Copernicus
