Cel mai mare arbore genealogic, realizat de cercetători de la Oxford, cuprinde 27 de milioane de strămoși

Cercetătorii de la Big Data Institute din cadrul Universității Oxford au făcut un pas important în ceea ce privește cartografierea relațiilor genetice între oameni – un singur arbore genealogic care urmărește originea noastră, a tuturor.

Studiul, care a fost publicat în revista Science, a fost realizat prin combinarea informațiilor din mai multe surse pentru a potrivi milioane de secvențe ale genomului uman.

În ultimele două decenii au fost realizate progrese extraordinare în cercetarea geneticii umane, fiind generate date pentru sute de mii de indivizi, inclusiv de la mii de oameni preistorici. Acest lucru a lansat posibilitatea de producere a unei hărți complete privind legătura indivizilor din lume.

Până recent, principala provocare în acest sens o reprezenta descoperirea unui mod de a combina secvențele genomului din multe baze de date și dezvoltarea algoritmilor care să gestioneze informații de această amploare.

Surse multiple și mostre cu vârste de peste 100.000 de ani

Noua metodă găsită de cercetătorii de la BDI poate combina cu ușurință informații din surse multiple și să le dimensioneze pentru a potrivi milioane de secvențe ale genomului.

Dr. Yan Wong, genetician la Bid Data Institute și unul dintre principalii autori ai studiului, a explicat: „Practic, am construit un uriaș arbore genealogic, unul pentru întreaga umanitate care modelează pe cât de exact posibil istoria care a generat toate variațiile genetice pe care le găsim la oameni astăzi. Această genealogie ne permite să vedem cum secvența genetică a fiecărui om are legătură cu toate celelalte de-a lungul tuturor punctelor ale genomului”.

Având în vedere că regiunile genomice individuale sunt moștenite doar de la un părinte, fie de la mamă, fie de la tată, descendența fiecărui punct de genom poate fi considerată un arbore. Setul de arbori, cunoscut ca „grafic de recombinare ancestrală”, leagă regiuni genetice cu strămoșii la care au apărut prima variație genetică.

„Putem estima apoi când și unde au trăit acești strămoși. Puterea abordării noastre este aceea că face foarte puține presupuneri cu privire la informațiile de bază și poate include deopotrivă mostre de ADN modern și străvechi”, a explicat dr. Anthony Wilder Wohns, autor principal al studiului și cercetător postdoctoral la Broad Institute of MIT și Harvard.

Studiul a cuprins informații din opt baze de date diferite și a inclus în total 3.609 secvențe genomice individuale din 215 populații.

Genomurile vechi au inclus mostre găsite în lume cu vârste de la 1.000 la peste 100.000 de ani. Algoritmul a prezis unde ar trebui să se afle strămoșii comuni în arborii evoluției pentru a explica modelul variației genetice. Rețeaua rezultată conține aproximativ 27 de milioane de strămoși.

Echipa de cercetare are în plan să continue analiza și să încorporeze noi date acestei hărți genealogice.

Citiți pe curatorial.ro și despre ceea ce la finalul anului 2021 era considerat cel mai vechi arbore genealogic din lume