Monument neolitic vechi de 5.800 de ani, descoperit în Anglia
Arheologii britanici au anunțat descoperirea unui monument neolitic vechi de 5.800 de ani de tipul unei fortificații pe coasta comitatului Suffolk.
Numită „long enclosure”, structura a fost descoperită de Oxford Cotswold Archeology (OCA), organizație caritabilă care desfășoară cercetări arheologice, care a efectuat săpături în zonă înaintea construcției centralei nucleare Sizewell C.
Perioada neolitică pe teritoriul Marii Britanii de azi s-a întins aproximativ între anii 4000 și 2500 î.e.n. În această perioadă, oamenii au trecut de la vânătoare și culesul nomad la agricultură, la producția de ceramică și, cel mai remarcabil, la construirea unor structuri monumentale precum Stonehenge.
Împrejmuirile lungi — spații deschise, de formă dreptunghiulară, delimitate de șanțuri — se numără printre cele mai vechi dintre aceste structuri și sunt destul de rare. Se consideră că au avut o funcție ceremonială sau comunitară pentru comunitățile care le-au construit; întrucât nu erau locuințe sau locuri de înmormântare, de obicei conțin puține artefacte.
Cea de la situl Sizewell C măsoară aproximativ 50 de metri pe 20 de metri. De-a lungul mileniilor, conturul acesteia s-a estompat, iar arheologii au fost nevoiți să se bazeze pe schimbările solului pentru a-i stabili dimensiunea și forma.
Folosind metoda luminescenței stimulate optic (OSL), arheologii au putut stabili că șanțurile incintei au fost săpate inițial în perioada neolitică timpurie și mijlocie, în jurul anului 3800 î.e.n. Straturile superioare de umplutură din șanțuri datează din perioada Beaker, mult mai târzie (2450 – 1800 î.e.n.), ceea ce indică faptul că monumentul a făcut parte din peisaj mult timp după construcția sa inițială.
O dovadă suplimentară a vechimii structurii a fost furnizată de o colecție mică de ceramică recuperată din șanțuri. Au fost descoperite și silexuri prelucrate, dar acestea nu au putut fi datate.
