Toate siturile arheologice din Capitală, într-o carte
„Repertoriul Arheologic al Municipiului București” (volumul 1) este lansat în seara de 24 octombrie, în contextul Anualei OAR București, la sediul Ordinul Arhitecților din România – Filiala Bucureşti.
Autorii acestei lucrări de referință sunt arheologii Camelia-Mirela Vintilă, Ioana-Iulia Manea, Raluca-Iuliana Moței și Theodor-Aurelian Ignat, iar volumul este un instrument esențial pentru autoritățile locale, arhitecți, urbaniști, proiectanți, dezvoltatori, antreprenori, proprietari de terenuri, cercetători și iubitori de istorie a Bucureștiului.
Arheologii de la Muzeul Municipiului București au lucrat mai mult de cinci ani la sintetizarea, în cadrul unei lucrări de specialitate, a tuturor siturilor arheologice identificate și cercetate, a zonelor cu potențial arheologic ridicat, a siturilor existente, dar necercetate, și a zonelor protejate arheologic. Cei patru autori prezintă o sinteză utilă, corectă și actualizată cu datele existente despre siturile arheologice din Capitală, fiind singura lucrare de acest gen dedicată Bucureștiului.
Siturile arheologice preistorice și medievale, în primul volum
Primul volum cuprinde detalii despre siturile preistorice, antice și medievale, iar cel de-al doilea va trata cercetările arheologice care au avut loc la bisericile și mănăstirile de pe teritoriul administrativ al municipiului.
„«Repertoriul Arheologic al Municipiului București» se adresează în primul rând publicului interesat de istoria și arheologia bucureșteană și nu în ultimul rând specialiștilor. În această primă parte sunt incluse cu precădere siturile arheologice preistorice și antice, dar și principalele situri medievale, urmând ca partea a doua să fie dedicată cercetărilor arheologice care au avut loc la bisericile și mănăstirile aflate pe teritoriul administrativ al municipiului București”, spun autorii.
Proiectul de repertoriere a descoperirilor arheologice de pe teritoriul municipiului București a început în anul 2018 când administrațiile de sector au început să își înnoiască Planurile Urbanistice Zonale (PUZ), iar specialiștii de la MMB au întocmit studiile arheologice de fundamentare pentru Sectoarele 1, 3 și 4. „Așa a apărut ideea de a publica un studiu integrat care să cuprindă toate siturile arheologice din București. Ulterior, a fost întocmit pentru Primăria Municipiului București studiul arheologic de fundamentare pentru Planul Urbanistic General al Municipiului București. La acel moment am obținut o imagine de ansamblu asupra celor peste 200 de situri arheologice pe care le-am putut identifica bibliografic, cartografic și perieghetic”.
Acest repertoriu se dorește a fi un instrument de lucru pentru toți cei interesați de arheologie și istorie în spațiul bucureștean. Repertoriul de față reflectă stadiul actual de cunoaștere (din surse bibliografice și din arhiva Muzeului Municipiului București) până la mijlocul anului 2023.
„Am încercat să adunăm în aceste pagini date relevante despre toate siturile și punctele unde au fost făcute descoperiri arheologice, ce au fost surprinse în urma cercetărilor arheologice sistematice, a celor preventive (majoritar), a cercetărilor de suprafață (periegheze), a descoperirilor întâmplătoare și nu în ultimul rând a celor făcute la limita legii, cu detectoare de metale. Datele au fost organizate luând în considerare criteriul administrativ de împărțire a Bucureștiului, anume pe sectoare, de la 1 la 6. Din rațiuni atât administrative, cât și științifice am ales să prezentăm separat situl arheologic Centrul Istoric București. Situl se întinde integral în limitele sectorului 3 fiind cel mai complex și cel mai dinamic sit, locul de unde a început practic dezvoltarea orașului București, având drept nucleu Palatul Voievodal de la Curtea Veche”, mai explică autorii.
