Artiști-activiști și creația ca mod de exprimare a opțiunilor politice
Unii artiști își propun să includă poziții politice în operele lor de artă, iar de-a lungul anilor au creat opere de artă celebre care rămân relevante. De la Frida Kahlo la Banksy, de la Ai Weiwei la Pablo Picasso și Faith Ringgold.
De multe ori au iscat controverse, iar cel mai recent inclusiv legat de participări la mari evenimente artistice.
În 2022, cea de-a 15-a ediţie a Documenta, prestigos eveniment german dedicat artei contemporane la care a fost invitat și Dan Perjovschi, a ținut primele pagini în urma unei polemici iscate în jurul expunerii de către colectivul indonezian Taring Padi a unei opere considerate antisemite. Anul acesta, Australia a anunțat că își retrage reprezentantul la Bienala de Artă de la Veneția 2026 – artistul Khaled Sabsabi, care a fugit de războiul civil din Liban pe când era copil și locuiește acum în vestul orașului Sydney. Decizia a fost luată după ce au fost readuse în discuție lucrări ale acestuia prin care „se joacă și cu temerile occidentale de diferență culturală”.
Nici în țară nu au lipsit scandalurile. Cel mai recent, de săptămâna aceasta, îi implică pe Sorin Tara (cunoscut ca Tara von Neudorf sau Tara won Niumarkt), curatorul Dan Popescu și galeria H’Art. Anunțată drept o expoziție „corozivă ce pune istoria mondială şi românească pe soclul infamiei şi al grotescului”, unii vizitatori au considerat lucrările expuse ca fiind „artă antisemită”. Popescu a punctat că este vorba despre „un trickster artistic anarhist care penalizează prin umor sarcastic toate tipurile de ideologii faţă de care oamenii se ataşează cu veneraţie excesivă”.
Arta și politica merg adesea mână în mână, iar la nivel internațional mulți artiști, dintre cei mai titrați, au fost în centrul polemicilor, contestați și unii chiar nevoiți să își părăsească țara de origine.
Ai Weiwei
Ai Weiwei (n. 1957, China) este cunoscut ca artist și performer, ca disident politic, activist pentru drepturile omului. A realizat sculpturi, instalații, documentare și lucrări de for public. A primit numeroase premii pentru lucrările sale, precum Praemium Imperiale 2022 și Marina Kellen French Outstanding Contributions to the Arts Award.
Sculpturile și instalațiile sale sunt pline de încărcătură politică. Artistul atrage atenția asupra unor probleme politice, precum cenzura în locul libertății de exprimare și divizarea socială în locul unității.
Jean-Michel Basquiat
Jean-Michel Basquiat (1960 – 1988, SUA) a creat lucrări cu încărcătură, precum „Defacement (The Death of Michael Stewart)” și „Eroica”, ce abordează rasismul, sărăcia și alte probleme politice și sociale.
Artistul din New York, autodidact, a îmbrățișat mediul graffiti înainte de a se angaja într-o practică de studio, în anii ’80. Operele lui de artă explorează probleme care afectează comunitatea de culoare, cum ar fi segregarea, și încurajează spectatorii să privească introspectiv la aceste probleme sociale.
Frida Kahlo
Artista mexicană Frida Kahlo (1907 – 1954) a explorat în arta proprie industrialismul, egalitatea de gen, capitalismul și naționalismul, între altele.
„Moise” și „Autoportret la granița dintre Mexic și Statele Unite ale Americii” sunt printre cele mai cunoscute opere de artă cu încărcătură politică ale lui Kahlo. Cunoscută ca revoluționară și comunistă, și-a petrecut mare parte din carieră îmbinând politica și pictura.
Faith Ringgold
„Woman Freedom Now”, „Woman Free Yourself” și seria „Windows of the Wedding”, lucrări realizate de artista Faith Ringgold (1930 – 2024, SUA), sunt unele dintre emblematicele ei opere care vorbesc despre faminism și egalitatea de gen.
Picturile în ulei și afișele lui Ringgold din anii 1960 conțineau mesaje politice puternice în sprijinul mișcării pentru drepturile civile. Ea a manifestat împotriva excluderii artiștilor de culoare și a femeilor de către Muzeul Whitney de Artă Americană din New York și Muzeul de Artă Modernă în perioada 1968 – 1970. A fost arestată pentru profanarea drapelului american în 1970, în calitate de participantă la The People’s Flag Show, care a avut loc la Judson Memorial Church din New York, ulterior, în 1971, a co-fondat Where We At, un grup de artiste afro-americane.
Lucrările ei au fost incluse în expoziții dedicate artei politice, artei feminine și artei afro-americane, precum și în Bienala Whitney (1985). Realizările ei ca artistă, profesoară și activistă au fost recunoscute prin numeroase distincții, inclusiv premiile National Endowment for the Arts pentru sculptură (1978) și pictură (1989), o bursă a John Simon Guggenheim Memorial Foundation (1987) și aproximativ 20 de doctorate onorifice.
Banksy
Banksy, artist stradal în cazul căruia este cunoscut doar prenumele – Robert – și că e originar din Bristol, și-a petrecut ultimele decenii creând artă cu puternice implicații politice.
Lucrările lui, care au fost găsite în locuri din Londra, New York, dar și în Cisiordania și Gaza, sunt foarte căutate în lumea artei pe care o satirizează.
Fascism, capitalism, consumerism și sărăcie sunt câteva dintre temele abordate de el. Cele mai multe dintre lucrările originale de Banksy, care apar în diferite orașe, în special în Europa, au fost furate sau distruse din neglijență ori sunt păzite de autorități. Aproximativ 80% dintre ele sunt realizate în Marea Britanie, însă el este un fenomen global. În ciuda faptului că a criticat puternic industria artistică, a devenit unul dintre artiștii vânduți cel mai scump, cu tablouri scoase la licitație pentru milioane de euro pe piața secundară (nu vândute de Banksy însuși).
Barbara Kruger
Opera artistei Barbara Kruger (n. 1945, SUA) vorbește direct privitorului. Folosind pronume precum „Eu”, „Tu” și „Noi” și declarații îndrăznețe, munca ei ne determină să punem la îndoială ceea ce vedem și auzim în mass-media de masă și să ne gândim la modul în care aceste mesaje ne modelează identitățile și societatea.
Kruger este specializată într-o formă de expresionism care implică lipirea de cuvinte peste imagini din mass-media. Lucrările ei, cum ar fi „Your Body Is a Battleground” și „You Are Not Yourself”, se concentrează pe explorarea feminismului, consumerismului și a altor probleme sociale și politice.
Despre impulsul practicii sale, Kruger a spus: „Încerc să fac o muncă ce să îmbine seducțiile dorinței de gândire cu critica lui știu mai bine”.
Pablo Picasso
Puțini își amintesc faptul că artistul spaniol Pablo Picasso (1881 – 1973), simpatizant al stângiștilor, este cel care a creat celebrul „porumbel al păcii” pentru Congresul Mondial al Păcii de la Paris din 1948, condus de comuniști.
Înainte de asta, în 1937 finaliza „Guernica”, tablou monumental aflat la Museo Reina Sofia care descrie bombardamentele germane care au avut loc în orașul cu același nume în timpul Războiului civil spaniol. Un altul, „The Charnel House” de la MoMA atrage atenția asupra ororilor Holocaustului.
Artistul, care și-a petrecut mare parte din viață în Franța, a creat în anii 1930 și 1940 lucrări de artă bazate pe probleme politice.
El a fost „artistul rezident al secolului XX”, ochiul său idiosincratic reflectând turbulențele, traumele, visele și viziunile vremurilor sale în imagini uimitoare, sfidând convențiile. Despre lucrările pe care le-a lăsat, din toate perioadele sale artistice, Picasso spunea: „Sunt create cu anumite intenții de moment, sunt precum memoriile pe care cineva le scrie într-un caiet”.
Foto: „Guernica”; Museo Reina Sofia Madrid
