Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Artiștii ale căror lucrări sunt revândute în Noua Zeelandă vor primi redevențe în valoare de 5%

Artiștii ale căror lucrări sunt revândute în Noua Zeelandă vor primi redevențe în valoare de 5%

Artiștii vizuali ale căror lucrări sunt revândute în Noua Zeelandă vor primi, începând cu anul 2024, redevențe în valoare de 5%, a anunțat guvernul neozeelandez.

Plata redevențelor va fi făcută artiștilor sau administratorilor moștenirii lor de fiecare dată când o lucrare este vândută în licitații, de către dealeri și galerii, iar schema va intra în vigoare la finalul anului 2024, potrivit ministrului Artelor, Carmel Sepuloni.

Cei 5% vor fi destinați cetățenilor și rezidenților neozeelandezi și va exista și o reciprocitate, pentru rezidenții în Regatul Unit și cei din țările Uniunii Europene, astfel că artiștii kiwi vor primi procentul și când lucrările lor vor fi revândute în aceste state.

Acest aranjament este parte al acordurilor de liber schimb pe care Noua Zeelandă le-a obținut cu Regatul Unit și UE la începutul acestui an.

„Este vorba despre echitate. Subliniază angajamentul guvernului nostru întru onorarea abilității artistice extraordinare și a creativității multora dintre artiștii noștri vizuali”, a transmis Sepuloni într-un comunicat preluat de Stuff.co.nz.

Schema va presupune ca cei care cumpără lucrări de artă să plătească redevențe atunci când achiziționează artă de pe piața secundară.

Schema de plată, apreciată și contestată

Dacă unii au apreciat-o, există și voci care o contestă. Criticii spun că birocrația va fi amplificată și că e posibil ca trendul de creștere al numărului cumpărătorilor să fie astfel stopat. În plus, ei sunt de părere că de pe urma acesteia vor beneficia doar artiștii consacrați și administratorii lor.

Artiștii însă susțin că este corect ca ei sau administratorii operelor lor să primească o parte din venituri, având în vedere că valoarea muncii lor se apreciază.

Redevențe există deja pentru muzicieni și scriitori, iar în cazul artiștilor vizuali, în mai mult de 80 de alte țări.

După ani de consultări, oficialii au găsit echilibrul între a permite pieței secundare să înflorească în timp ce sunt respectați creatorii, a mai spus Sepuloni.

Prețul minim al lucrărilor de la care va fi aplicată rata de 5% va fi confirmat într-o lege ce urmează să treacă prin Parlament. Schema, care a fost adusă prima dată în discuție în 2007, va fi gestionată de o agenție de colectare non-profit desemnată de guvern.

Controversa românească

În România, în noiembrie 2020, Ministerul Culturii anunța că are în vedere modificarea Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Aceasta, după ce operatori culturali şi artişti plastici au făcut sesizări legat de metodologia de taxare a operelor expuse public, propusă de organismul de gestiune colectivă VISARTA, dar și pentru că România era obligată să se alinieze la Directivelor UE privind copyright-ul.

Era anunțată atunci alcătuirea unui grup de lucru cu specialişti din toate sectoarele culturale.

Mai mult de o mie de artiști, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici, inclusiv Ştefan Câlţia, Sorin Ilfoveanu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Ciprian Mureşan, Mircea Suciu şi Roman Tolici, au semnat o petiție prin care aduceau la cunoștința ministrului Bogdan Gheorghiu că VISARTA nu le reprezintă interesele.

Organizaţiile teritoriale ale UAP apreciau la acel moment că metodologia propusă de organismul de gestiune şi ideea remuneraţiei forfetare, pe număr de lucrări, aduce nenumărate prejudicii artistului şi beneficii doar societăţii private, ca urmare a reţinerii câte unui procent de 15% pentru administrarea drepturilor artistului din fiecare opera de artă expusă în România. Efectul final şi real în aceste cazuri, spuneau organizațiile, va fi „doar de a restrânge dreptul la muncă şi liberă reprezentare a noastră, a artiştilor”.

„Subliniem că o colectare a drepturilor de autor nu ar trebui să se desfăşoare în mod obligatoriu prin VISARTA (sau oricare alt organism de gestiune colectivă), aşa cum propune metodologia realizată şi prezentată de VISARTA, promovată prin două decizii ORDA. Dorim să avem libertarea de a ne colecta singuri drepturile de autor (ori de a nu le colecta, dacă aşa decidem)”, se arăta în scrisoarea deschisă emisă în decembrie 2020 de artiști.

În martie anul acesta, președintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ care aduce modificări Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Pe 30 iunie 2022, VISARTA publica listele sale actualizate: 543 de autori români reprezentați de organism, între care pictorul Sorin Ilfoveanu, și 546 de membri mandatați (autori și moștenitori). Lista artiștilor străini reprezentați de VISARTA în baza contractelor de reciprocitate cuprindea, pe 1 decembrie 2021, aproximativ 55.190 de nume.