Ciudățenii ale marilor artiști

Aproape niciodată geniul creator nu se manifestă simplu, într-un studio luminos, după o rutină obișnuită. Marii artiști au rămas în istorie și pentru excentricitățile lor, pentru rutinele ciudate pe care le abordau.

Francis Bacon – Claritatea mahmurelii

Prolificul pictor Francis Bacon era cunoscut pentru o rutină foarte solicitantă fizic, de care puțini artiști erau capabili. Bacon se trezea devreme și picta timp de câteva ore pe zi, apoi se așeza la băutură, la mese copioase și la socializare de la prânz până la primele ore ale dimineții. Drept urmare, trezitul de dimineață a doua zi era acompaniat de mari dureri de cap. „Adesea îmi place să lucrez cu mahmureală […] pentru că mintea mea este plină de energie și pot gândi foarte clar”, spunea el spre mirarea contemporanilor.

Salvador Dalí – Ațipeala creatoare

Nu doar că picta suprarealist, dar avea chiar obiceiuri care l-ar fi putut cataloga drept suprarealist. Celebrul pictor Salvador Dali era fascinat de granița dintre inconștient și realitate, declarând că pânzele sale erau „fotografii de vis pictate manual”. Atât de importantă era visarea pentru arta sa, încât Dalí a inventat o metodă care să-i permită să petreacă un timp cât mai îndelungat în starea dintre vis și realitate. Când se instala pentru un pui de somn, ținea o cheie deasupra unei tăvi de metal și, imediat ce somnul se strecura, zăngănitul cheii scăpate îl trezea. Astfel, Dali primea și doza de odihnă, dar și posibilitatea de a înregistra imediat imagini trăite la limita inconștientului.

Henri Matisse și formele de hârtie

După ce a fost diagnosticat cu cancer în 1941, Henri Matisse a suferit numeroase operații care l-au transformat într-un semi-invalid, astfel că a fost nevoit să își schimbe metodele de lucru. În această perioadă a început să lucreze cu hârtie decupată, pe care o considera mai ușor de prelucrat decât pictura. În 1949, în timp ce proiecta Capela Rozariului din Vence, lângă Nisa, imobilizat la pat, și-a transformat apartamentul cu tavan înalt din Hôtel Régina din Cimiez, un spațiu de dimensiuni similare cu cel al capelei, în ceea ce el a numit „fabrica”. În timp ce stătea întins, Matisse tăia diverse forme înainte de a striga instrucțiuni asistenților săi care le aranjau în jurul camerei, permițându-i să își imagineze planul său pentru spațiul sacru.

Antoni Gaudi – Prințul cerșetor

Către finalul vieții, marele arhitect era atât de captivat de munca la Sagrada Familia încât a încetat la un moment dat cu totul de propria persoană și de lumea înconjurătoare. Antoni Gaudi putea să iasă afară încălțat cu pantofi diferiți sau să uite să mănânce, obsedat de creația vieții sale. A fost rănit mortal într-un accident: mergând pe stradă cu gândurile sale, a fost călcat de un tramvai. Taximetriștii nu au vrut să-l transporte pe bătrânul murdar la spital, astfel că a fost dus la o clinică pentru săraci, acolo unde a și murit.

Georgia O’Keeffe – Cea mai artistă dintre șoferițe

Mulți o cunosc pe Georgia O’Keeffe pentru peisajele minimaliste din New Mexico. Dar locul în care O’Keeffe a creat aceste picturi ar putea fi surprinzător. Faimoasa pictoriță abstractă prefera să lucreze în interiorul modelului său Ford A. Ea l-a numit chiar „studioul ei preferat”.

Oricât de ciudat ar suna, mașina-studio avea un scop: îi permitea lui O’Keeffe să scape de soarele verii de la Ghost Ranch, New Mexico, unde stătea toată vara și până toamna pentru a surprinde nuanțele bogate ale peisajului din jur. De asemenea, în interiorul automobilului era protejată de albinele de desert, care roiau agasant în jurul ei.

Cum arta cere sacrificii, Georgia O’Keeffe îndura cu stoicism cele cincizeci de grade Celsius și nu pleca din loc până când pânza nu era gata.