Controversat portret al lui William Shakespeare, scos la vânzare prin contract privat
Un portret de la începutul secolului 17, despre care se spune că l-ar înfățișa pe William Shakespeare, se află în centrul unei controverse – atribuirea lui este dezbătută și e posibil să fie unicul realizat în timpul vieții scriitorului.
Tabloul, care a fost propus spre a fi vândut pentru 10 milioane de lire sterline, a fost analizat de o serie de experți, relatează theartnewspaper.com.
Inscripție adăugată în secolele 18-19
Rama interioară a portretului cu dimensiuni de 20 x 18 inci (50 x 45 cm) are inscripționat „Shakespeare”, însă aceasta este o adăugire din secolele 18 sau 19, când tabloul a fost recăptușit.
Figura portretizată este a unui bărbat cu barbă și început de chelie, purtând o cămașă și un pieptar, iar pe colțurile din stânga și dreapta sus ale pânzei este inscripționat 1608 și AE 44 – vârsta corectă pentru dramaturg la acea vreme.
O examinare a Courtauld Institute asupra picturii, în 2016, a rezultat că pigmenții sunt conform perioadei, iar starea lui bună arată că a rămas în același loc mult timp, posibil secole.
Curățarea a îndepărtat o barbă neagră și grea pentru a dezvălui o barbă originală, mai ușor tunsă și ascuțită.
Robert Peake the Elder, posibil autor
Sub rama înlăturată pentru o mai aprofundată analiză au apărut, stilizate, literele RP, în dreapta sus – inițiale ale lui Robert Peake the Elder (cca 1551 – 1619), care a fost consemnat că era supervizor al pieselor de teatru pentru regina Elizabeth I.
Mai multe înregistrări arată plăți către Peake pentru comenzi, inclusiv pentru un portret al lui Henry, Prinț de Wales, în 1603. Peake a devenit pictor al regelui James I în jurul anului 1607.
Fiul lui Peake, William (cca 1580 – 1639), deținea o imprimerie de succes și îl cunoștea pe gravorul Martin Droeshout, care a creat imaginea lui Shakespeare pentru „First Folio of the Collected Works” (1623).
National Portrait Gallery deține gravurile lui Droeshout publicate de imprimeria familiei Peake.
În plus, Shakespeare și Robert Peake au locuit în apropiere și au lucrat la Office of the Revels, înainte și după ce instituția să fie mutată din Clerkenwell în Blackfriars în 1608.
Peake a pictat decoruri și alte obiecte pentru teatru, singurul stabiliment acoperit al King’s Men or the Shakespeare Company, unde Shakespeare repeta și monta multe dintre textele lui.
Având în vedere că Shakespeare se afla la apogeul carierei, în 1608, un portret realizat în acea perioadă ar avea sens. Iar cine ar fi fost mai potrivit să îl realizeze decât pictorul regelui, pe care trebuia să îl fi cunoscut la teatru?
Relatările arată că regina Anne, susținătoare a King’s Men, a fost și protector al lui Peake în acea perioadă.
Comparații între portrete ale lui Shakespeare
Comparații între acest tablou și celelalte două unice portrete confirmate ale lui Shakespeare sunt mai dificile.
Bustul de pe mormântul din Stratford-upon-Avon a fost mult schimbat și restaurat de-a lungul anilor și nu este considerat o asemănare bună.
Astfel, gravura lui Droeshout pentru „First Folio” rămâne în joc. Cercetătorii au comparat ochiul stâng – cu pleoapa căzută și o ușoară deformare posibil cauzată de cancer. Ambele portrete prezintă pleoapa groasă, dar, ca dovadă concretă, acest lucru pare o exagerare.
Este cunoscut că familia Danby, care a avut legături directe cu Shakespeare, a expus tabloul la Swinton Hall între 1860 și 1865, posibil chiar mai mult.
Pe scurt, dovezile sunt circumstanțiale, dar destul de convingătoare: portretul este din perioada potrivită și poartă o inscripție contemporană care indică vârsta corectă a lui Shakespeare; Peake – probabil cel mai important artist oficial de la curte din acea vreme – a fost identificat ca fiind un asociat al dramaturgului; fiul artistului a tipărit lucrări ale creatorului gravurii portretului din „First Folio”.
Portretul, vândut prin contract privat
Duncan Phillips, care a descoperit legăturile dintre Peake, Droeshout și istoria portretului, spune: „Există mai multe dovezi pentru acest portret al lui Shakespeare decât pentru orice altă pictură cunoscută a dramaturgului”.
Pânza este scoasă la vânzare de proprietarul său anonim prin contract privat, fără licitație, și este expusă în prezent la hotelul Grosvenor House din vestul Londrei.
Credit foto: Courtauld Institute