DOCUMENTAR – Capodopere ale lumii, în trei mari muzee din Atena

Un city break la Atena recomandat de curatorial.ro include o vizită la cele mai importante muzee de artă şi arheologie din capitala Greciei.

Curatorial.ro a ales trei muzee ateniene – Galeria Națională de Artă, Acropole și Muzeul de Artă Contemporană – ale căror colecţii conțin capodopere ale lumii antice şi contemporane, un patrimoniu universal.

Galeria Naţională de Artă din Atena

Galeria Națională de Artă reprezintă unul dintre cele mai importante muzee de istoria artei din Grecia. Este situat la câțiva pași de Piața Syntagma, chiar vizavi de Athens Hilton Hotel. Galeria a fost înființată în 1900 și primul curator a fost importantul pictor grec, George Iakovides. Inițiativa deschiderii galeriei a fost donația avocatului și iubitorului de artă, Alexandros Soutsos. De aceea galeria se numeşte Muzeul Alexandros Soutsos. După moartea sa în 1986, Soutsos a lăsat moştenire mare parte din colecţia sa de artă (107 piese) statului grec, aşa că a fost înfiinţată o galerie. Iniţial, Galeria Naţională a Greciei a fost găzduită în mai multe clădiri, inclusiv la Şcoala Politehnică din Atena până în 1939. În 1976, actuala clădire de pe bulevardul Vassileos Constantinou a fost construită cu linii şi în stil modern, fiind şi astăzi în acest loc. Au urmat mai multe donaţii ale antreprenorilor greci sau din partea artiştilor străini şi acum galeria găzduieşte în jur de 15.000 de piese.

El Greco, Jacob Jordaens, Luca Giordano, în colecția Galeriei

Expoziţia permanentă include multe picture ale Renaşterii, precum „The Concert of the Angels” de El Greco, „The Adoration of the Shepherds” de Jacob Jordaens, „Esther and Ahasuerus” de Luca Giordano şi „Eliezer and Rebecca” de Giovanni Battista Tiepolo, pritnre alţii.

Lucrări din secolele XVII-XX semnate de pictori europeni se află expuse aici, opera ale lui Pablo Picasso, Henri Matise, Eugene Delacroix, Peter Paul Rubens, Jacques Linard, Auguste Rodin şi alţii.

O aripă important a Galeriei Naţionale este dedicate artiştilor greci, fie artiști din secolul al XIX-lea aparținând școlii de la München, precum Georges Jakovides, Nikiforos Lytras şi Nikolaos Gyzis, sau artişti moderni ai secolului al XX-lea, între care: Nikos Hatzikyriakos-Gikas, Yannis Tsarouchis, Yannis Moralis, Spyros Vassiliou, Nikos Eggonopoulos, Dimitris Mytaras şi Theofilos Hatzimichail.

O parte din Galeria Națională este și Galeria Națională de Sculptură, care este situată în parcul Goudi Atena. De-a lungul anilor, departamentele Galerii Naționale s-au deschis în Nafplion, Corfu, Egina și Sparta.

Muzeul Acropole

În 1863, s-a decis construirea Muzeului Acropole pe un loc la sud-est de Partenon și, la 30 decembrie 1865, a fost pusă fundația.

Planul de construcție pentru muzeu prevedea ca înălțimea clădirii să nu depășească stâlpul Partenonului. Cu o suprafață de doar 800 de metri pătrați, clădirea s-a dovedit rapid nepotrivită pentru a găzdui descoperirile marilor săpături ale Acropolei care au început în 1886. Un al doilea muzeu, Micul Muzeu, a fost anunțat în 1888. În anii 1946- 1947, al doilea muzeu a fost demolat, în timp ce originalul a fost extins semnificativ.

Din anii 1970, se pare că muzeul nu a putut face față în mod satisfăcător numeroșilor vizitatori. Nepotrivirea spațiului a cauzat adesea probleme și a degradat rezultatul estetic pe care și-a dorit să-l obțină expoziția capodoperelor descoperite pe Acropole.

Această nevoie de creare a unui nou Muzeu al Acropolei a fost exprimată pentru prima dată de Konstantinos Karamanlis în septembrie 1976, delimitând spațiul în care a fost în cele din urmă construit noul muzeu. Karamanlis a stabilit o necesitate pentru Grecia construirea unui nou muzeu care să dispună de toate dotările tehnice necesare pentru conservarea unor opere de artă grecească nepreţuite și unde se află sculpturile Partenonului, Cariatidele și toate sculpturile care se aflau în depozitele vechiului muzeu.

Din aceste motive, au fost organizate două concursuri de arhitectură în 1976 și 1979. În 1989, Melina Mercouri, în calitate de ministru al Culturii, și-a stabilit drept scop revendicarea sculpturilor din Partenon de la British Museum şi a lansat un nou concurs internațional de arhitectură. Rezultatele competiției au fost anulate după dezvăluirea unei zone rezidențiale mari pe parcela Makrigianni, care datează din timpuri preistorice până în epoca bizantină. Săpătura trebuia inclusă în Noul Muzeu.

În anul 2000, Acropolis New Museum Construction Organization (OANMA) a anunțat o invitație de a participa la un nou concurs, care a fost în conformitate cu directivele Uniunii Europene. Această competiție a avut succes și a acordat premiul I lui Bernard Tschumi cu Michalis Fotiadis.

Spațiu expozițional de 14.000 mp, în Muzeul Acropole

Astăzi, noul Muzeu Acropole are o suprafață totală de 25.000 mp și are spații expoziționale cu o suprafață de 14.000 mp, de zece ori mai mare decât în ​​vechiul muzeu. Noul muzeu oferă toate serviciile necesare unui muzeu se secol XXI.

Toate artefactele recuperate de pe locul excavării datează din epoca grecească a bronzului, epoca romană și bizantină.

Este un muzeu cu patru etaje, unde trei niveluri au fost folosite pentru a prezenta artefactele istorice, iar ultimul etaj găzduiește magazinul de cadouri, restaurantul și birourile. Întregul tur al muzeului este structurat în așa fel încât vizitatorii să meargă la fiecare dintre etaje în ordinea cronologică. La început, vizitatorii vor vedea exponatele găsite pe pantele Acropolei.

Sala care găzduiește aceste exponate este lungă și de formă dreptunghiulară și imită poteca ascendentă pe o stâncă. Aici se află diverse obiecte și rămășițe ale clădirilor din așezările ce datează din perioada neolitică, din 3000 î.Hr. până în secolul al VI-lea d.Hr., precum și sanctuare antice dedicate zeilor Dionysos și Asclepios.

Următoarea etapă a turului implică descoperiri din perioada arhaică, statui de marmură folosite ca piese decorative și diverse ofrande dedicate zeiței Atena, protectoarea Atenei antice. Sala în care sunt păstrate aceste obiecte este o sală mare, trapezoidală.

În cea de-a treia fază a turului, vizitatorii vor vedea galeria Partenonului, unde au fost păstrate pentru expunere secțiuni de structuri de marmură din Templul Partenonului. Această galerie este realizată în totalitate din sticlă, permițând luminii naturale să cadă asupra obiectelor expuse. Există și sculpturi din Propylaia, templul Atenei Nike și Erectheion.

De asemenea, sunt câteva exponate interesante, cum ar fi capul zeiței Artemis Vravronia, sculpturi din perioada clasică și cadouri care au ajuns la Acropole în perioada romană. Aceste cadouri au inclus chiar și portrete ale împăraților, filosofilor, zeilor, războinicilor și sportivilor.

Friza Partenonului

La ultimul etaj, se află cea mai impresionantă parte a muzeului: Friza Partenonului, așa cum era ea în forma originală. Desigur, nu există toate piesele frizei, deoarece aproape jumătate dintre ele sunt păstrate la British Museum din Londra. Cu toate acestea, arheologii și artiștii au reușit să copieze Marmura Elgin, să le unească cu părțile frizei pe care le deține Grecia și să facă o expunere a frizei așa cum a fost în antichitate. De fapt, acesta este unul dintre motivele principale pentru care a fost creat acest muzeu: pentru a determina British Museum să restituie marmurele Elgin Greciei, pentru a le găzdui într-o casă potrivită, în patria lor.

Între statuile vedetă de aici se numără „Head of a statue of Alexander the Great”, „Antenor Kore”, „The Calf-bearer”, „Kekrops and Pandrosos”, „Erechtheion”.

Muzeul Naţional de Artă Contemporană (EMSΤ)

Muzeul Național de Artă Contemporană și-a deschis porțile în clădirea Fix renovată aflată pe bulevardul Kallirrois.

Scopul principal al muzeului nu este doar de a prezenta opere de artă semnificative ale artiștilor greci și străini, ci și de a sensibiliza și educa publicul cu privire la contextul și estetica artei contemporane, precum și de a promova și facilita cercetarea științifică în materie artistică.

Colecția muzeului este organizată în jurul unui nucleu important de lucrări ale artiștilor greci și străini, precum Steven Antonakos, Bill Viola, Dikos Byzantios, Emily Zashir, Ilia și Emilia Kampakov, Vlasis Kaniaris, Nikos Yanes Kounellis, Sirin Nesat, Loukas Samaras, Costas. Tsoklis, Mona Hatum, Gary Hill, Chryssa etc. și se îmbogățește constant.

Colecția permanentă cuprinde 172 de lucrări de artă create de 78 de artiști greci și străini, care se concentrează pe următoarele teme: Memories – Claims – Political narratives, Limits and passages și Eterotopias – Mythology of the familiar – New perspectives.

În prezent, colecția numără aproximativ 1.300 de lucrări de artă, dintre care 965 aparțin domeniului Pictură și Lucrări de artă tridimensionale, 323 domeniului Fotografie și New Media, 8 domeniului Arhitectură și Design Industrial, toate create de 151 artiști greci și 105 artiști străini.

În această vară, la Muzeul de Artă Contemporană pot fi vizitate expoziţiile: „Statecraft (and beyond)”, ce cuprinde lucrări semnate de 39 de artiști internaționali, este deschisă până pe 30 octombrie, „In the Same Space” care este un dialog artistic inițiat de fotografa Eirini Vourloumis (n. 1979) cu opera bunicului ei, pictorul Andreas Vourloumis (1910-1999).

Muzeul de Artă Contemporană găzduiește, până la 30 octombrie, lucrarea lui Lawrence Abu Hamdan – pentru prima dată în Grecia. Abu Hamdan este un artist ale cărui instalații audio-vizuale, videoclipuri, spectacole, fotografii, eseuri și prelegeri explorează efectele politice ale ascultării, folosind diferite tipuri de audio.

La EMSΤ, el va prezenta „Rubber Coated Steel” (2016) și „Walled Unwalled” (2018), două lucrări de film care explorează granițele contestate, cetățenia și libertatea de mișcare.

În urma izolării sociale din cauza Covid-19, artistul Stephan Goldrajch a conceput proiectul participativ, intitulat „Arbre à palabres” , un copac uriaș, înalt de șase metri, format din numeroase bucăți tricotate, croșetate sau țesute, în orice culoare, model sau fire, realizate de oameni de diferite vârste și medii sociale, în special din cartierele aflate în jurul muzeului.

Citiți și: City Break Art – Atena