DOCUMENTAR. Războiul în pictură – De la ilustrări comandate ale victoriilor armate, la omagierea victimelor masacrelor

Lupte armate impresionante, cu victime care mor într-un colţ de tablou şi cu personajele din prim-plan angajate într-o confruntare eroică, momente în care adversarul îşi recunoaşte înfrângerea sub privirea blândă a învingătorului sau chiar simboluri divine, care girează lupta ilustrată – acesta este începutul picturilor care documentează războaie.

Până în secolul XIX, când războiul era o realitate cotidiană, când naţiunile luptau pentru integritatea lor, ilustrarea artistică a confruntărilor era, de multe ori, comisionată de lideri militari şi politici, iar efectul acesteia trebuia să fie unul înălţător pentru naţiunea învingătoare. Într-o măsură, această „artă a războiului” era ceea ce în prezent am putea numi propagandă şi ilustra dictonul că istoria, în final, este scrisă de învingători.

Cu timpul, privirea artiştilor s-a aplecat asupra victimelor nevinovate ale războiului, asupra oamenilor masacraţi, civilii ale căror vieţi şi familii au fost distruse, oameni simpli care s-au sacrificat. Mai mult, în anii 2000, ilustrarea războiului a ieşit din convenţia pânzei şi a ajuns pe ziduri, în marile oraşe, unde artişti misterioşi, printre care şi Banksy, lasă în urmă lucrări care se adresează societăţii civile, în speranţa unei reacţii.

Măreţia victoriei

Un tablou celebru, care ilustrează victoria militară, este cel al lui Paolo Uccello (1397-1475), „Bătălia de la San Romano”.

Lucrarea face parte dintr-o serie de trei picturi, care celebrează victoria armatei florentine asupra celei din Siena şi ilustrează victoria. Niccolò da Tolentino, liderul armatei florentine aproape îl doboară de pe cal pe Bernardino della Carda, scriu cei de la Galeriile Uffizi. Armele învingătorilor sunt pictate în sus, în timp ce învinşii au armele direcţionate în jos.

„Capitularea Bredei”, de Diego Velázquez, este un alt exemplu de ilustrare a victoriei. Pictura a fost inspirată după ce Velázquez a mers în Italia cu generalul genovez Ambrogio Spinola, care a cucerit Breda la 5 iunie, 1635. Acest moment este văzut ca una dintre cele mai mari reuşite ale armatei spaniole, care a pus punct Războiului de 80 de ani. Pictura ilustrează momentul capitulării, când cel învins predând cheile oraşului.

Multe picturi ilustrează morţi eroice ale liderilor militari sau sunt preocupate de spectacolul încrâncenării militare, fie  ea terestră sau pe mare – cum este cazul lucrării lui Ivan Aivazovsky, „Bătălia de la Chesma, noaptea” (1848).

Rubens este printre primii artişti care se uită la victime, în „Ororile războiului”

Dar pasul de la abordarea tehnică şi politică a războiului la umanism nu este complet. Personajele din pictura lui sunt mitice şi nu documentează realitatea prezentului, ci pictorul rămâne pe teritoriul alegoriei. Cei de la The National Gallery, care expun lucrarea „Ororile războiului”, după Peter Paul Rubens, scriu că unul din personajele ilustrate în tablou este Marte, Zeul Războiului, care trebuie să facă o alegere: să continue incursiunea militară sau să arate compasiune? Acesta este înconjurat de personaje care  ilustrează războiul şi pacea, iar Venus, Zeiţa Iubirii, încearcă să îl reţină.

În stânga, o femeie care simbolizează Europa, îşi ridică mâinile în aer, îngrozită de perspectiva războiului. Specialiştii spun că, de fapt, pictura este inspirată de Războiul de Treizeci de ani, care a răvăşit Europa Centrală în secolul XVII.

Goya, maestrul mărturiilor din infern, a creat una dintre cele mai răvăşitoare imagini ale războiului

„3 mai 1808” sau „Execuţiile”  prezintă oameni în ultimele lor secunde de viaţă. Pictura lui Goya arată victimele plutonului de execuţie, care avea ca ordin uciderea patrioţilor din Madrid care s-au revoltat împotriva ocupaţiei franceze, scriu cei de la Muzeul Prado.

Soldaţii din armata lui Napoleon sunt prezentaţi cu spatele, iar lumina este pusă pe victime.

Tripticul „Der Krieg” („Războiul”), de Otto Dix, realizat la peste 10 ani de la Primul Război Mondial, are ca „personaj” central moartea adusă de conflictele armate.

Potrivit reprezentanţlor muzeului Albertinum, studii preliminare ale acestei opere au dezvăluit procesul prin care a fost realizată. Tripticul a început de la schiţe şi guaşe realizate de Dix chiar pe frontul Primului Război Mondial, unde a luptat între 1915 şi 1918. Aceste lucrări primare sunt însoţite de adnotări făcute de artist, legate de viaţa de soldat.

O altă operă care ilustrează magistral oroarea războiului este „Guernica”, de Pablo Picasso, realizată în 1937.

Punctul de pornire pentru lucrare au fost fotografiile şi relatările despre bombardarea de către forţele germane a oraşului basc. Lucrarea de mari dimensiuni a fost achiziţionată de către statul spaniol, dar, când a început Al Doilea Război Mondial, artistul a decis ca opera să fie predată în custodia MoMA din New York arată cei de la Museo „Reina Sofía”. În 1958, Picasso a prelungit perioada custodiei, până când ţara sa va reveni la democraţie, iar opera a fost returnată în Spania în 1981.

Artă „de gherilă” despre distrugerile războiului

În prezent, ilustrarea războiului prin ochii victimelor a devenit, în mare măsură, o chestiune de activism artistic. Banksy, cel mai de succes artist urban, a lăsat, în secret, diverse mesaje pe ziduri din lumea întreagă, care amintesc realitatea conflictelor armate.

De altfel, în Betleem, există un hotel cu opere ale lui Banksy, care aduce un omagiu victimelor din regiune şi îndeamnă vizitatorii, prin intermediul a diverse instalaţii, să facă un exerciţiu de empatie şi să se pună în pielea victimelor.

„Vandalised Oil (Choppers)”, este una dintre cele mai delicate opere ale sale care ilustrează modul în care un război intră în viaţa oamenilor: elicoptere militare care se insinuează distopic într-un peisaj bucolic.

În contextul războiului din Ucraina, mai mulţi artişti urbani au creat opere care prezintă mesaje împotriva acestui conflict armat şi de solidaritate cu victimele, inclusiv în România.

Credite foto: 1. Albertinum: Otto Dix – „Der Krieg”, 2. Galeriile Uffizi: Paolo Uccello – „Bătălia de la San Romano” , 3. National Gallery: „Ororile războiului”, după Peter Paul Rubens, 4. Museo „Reina Sofía”: Pablo Picasso – „Guernica”, 5. Sotheby’s: Banksy – „Vandalised Oil (Choppers)”