Evenimentele care au marcat lumea artei în 2024

Lumea artei a fost anul acesta marcată de proteste, de importante aiversări, încheierea unor afaceri și inaugurarea altora, de recorduri controversate la licitație și serii de lucrări cu mesaje socio-politice.

Piața de artă a înregistrat cea mai slabă performanță din ultimii ani, pe fondul conflictelor geopolitice, al incertitudinii legate de alegerile prezidențiale din SUA și al ratelor ridicate ale dobânzilor. Concedierile au cuprins întreaga industrie, de la galeriile de top la case de licitații, iar provocările economice au afectat puternic galeriile mici și mijlocii, multe dintre acestea închizându-se. În Germania, SUA și Regatul Unit, zona culturală a devenit un loc pentru activism în legătură cu războaiele Israelului din Gaza și Liban.

Bestiarul lui Banksy

Nouă murale au fost confirmate în decurs de nouă zile de artistul stradal Banksy. Vara aceasta, el a dezvăluit în diverse părți din Londra câte un desen mural – o capră, două capete de elefanți, trei maimuțe, un lup, doi pelicani, o pisică, mai mulți piranha, un rinocer și o gorilă.

Dacă lupul a fost furat la câteva ore după ce apăruse, pisica a fost demontată de niște constructori de pe panoul pe care se afla de teama că va avea aceeași soartă (proprietarul panoului a declarat poliției că îl va dona unei galerii de artă).
Asta subliniază încă o dată că Banksy a depășit de mult simplul statut de artist stradal, având în vedere că, în licitații, lucrările lui sunt vândute pentru milioane de lire sterline. În 2021, „Love is in the Bin” a fost adjudecată la Sotheby’s contra sumei de 18,6 milioane de lire sterline.

Banksy a folosit adesea animalele pentru a transmite mesaje despre problemele de mediu, amenințările la adresa habitatului și impactul schimbărilor climatice. Dar ele pot fi și „metafore puternice pentru starea politicii globale și pentru lumea tulbure pe care am creat-o”, este de părere Paul Gough, prorector al Universității de Arte Bournemouth și autor al cărții „Banksy: The Bristol Legacy”.

Cele mai recente lucrări au fost concepute pentru a înveseli publicul într-o perioadă în care titlurile știrilor au fost sumbre. Speranța lui Banksy, se înțelege, este ca desenele să bucure oamenii, precum și să sublinieze cu blândețe capacitatea umană de joc creativ, mai degrabă decât de distrugere și negativism, potrivit Pest Control Office, care îl sprijină pe Banksy.

Comedian – Banană vândută pentru 6 milioane de dolari

Instalația „Comedian” a artistului italian Maurizio Cattelan a fost vândută, în toamnă, pentru 6,2 milioane de dolari la Sotheby’s New York.

Controversata lucrare, o banană lipită cu bandă adezivă pe perete, a șocat întreaga lume atunci când a fost vândută pentru 120.000 de dolari de galeria Perrotin la Art Basel Miami Beach în 2019. Banana expusă în Florida a fost procurată dintr-un supermarket local. În urmă cu o săptămână, o versiune a instalației a făcut istorie la Sotheby’s New York, după ce a fost scoasă la licitație cu o estimare maximă de 1,5 milioane de dolari și a fost vândută pentru o sumă de patru ori mai mare.

La scurt timp după vânzarea lotului, Sotheby’s a dezvăluit că Justin Sun, miliardar chinez și fondator al platformei de criptomonede TRON, a fost cumpărătorul. El a mâncat fructul care a costat 35 de cenți.

Feed Foundation, organizație nonprofit care militează pentru măsuri de stopare a crizei globale a foametei și a nesiguranței alimentare, susține că Justin Sun ar fi putut hrăni 62 de milioane de oameni dacă ar fi donat banii în schimb.

Sun s-a numărat printre cei șapte ofertanți pentru lucrare, licitația prelungindu-se zece minute.

Muzee din lume au sărbătorit impresionismul și suprarealismul

Impresionismul și suprarealismul, două dintre cele mai populare mișcări artistice ale ultimelor două secole, au împlinit anul acesta 150, respectiv 100 de ani, iar marile instituții le-au sărbătorit prin ample expoziții.

Muzeul Orsay a organizat „Paris 1874: Inventing Impressionism”, care a ajuns și la National Gallery of Art din Washington D.C.; Centrul Pompidou a organizat o superproducție despre suprarealism, cu câteva sute de lucrări, care va călători prin lume până în 2026.
Acestea au fost doar două dintre numeroasele expoziții organizate pentru a marca evenimentele.

În afara Muzeului Orsay, alte 30 de muzee și instituții din Franța au marcat nașterea mișcării artistice revoluționare care a deschis calea artei moderne.

Secolul de suprarealism a mai fost marcat la Muzeul de Artă Pudong din Shanghai, Muzeul Național Estonian, Kunsthalle Vogelmann din Heilbronn, Lenbachhaus din Munchen și Hepworth Wakefield.

Sotheby’s și Christie’s, noi sedii în Hong Kong

Sotheby’s și-a lansat spațiul multifuncțional Maison în cartierul de afaceri din Hong Kong, în luna iulie, după inaugurarea sediului central din Shanghai anul trecut. Spațiul de 2.200 de metri pătrați, cu două etaje, din clădirea Landmark Chater din Hong Kong, a fost inaugurat cu două expoziții fără vânzare.

Câteva luni mai târziu, Christie’s s-a extins deschizând un spațiu propriu de 4.600 de metri pătrați, cu trei etaje, în Hong Kong, în noul turn Henderson proiectat de Zara Hadid Architects. Casa a organizat acolo prima sa vânzare în 26 septembrie.

Galerii newyorkeze închise

Mai multe galerii de artă din New York și-au anunțat și anul acesta încetarea activității, după decenii în care au promovat nume ce aveau să devină de referință.

În ianuarie, Washburn Gallery, una dintre cele mai importante galerii de artă de pe Coasta de Est a SUA, anunța că se va închide după cinci decenii de activitate. Printre motivele invocate se numără climatul financiar dur și noua generație de colecționari.

Alexander and Bonin, galerie newyorkeză cunoscută pentru diversitatea sa de artiști conceptuali, a fost închisă după 28 de ani de activitate.

În luna mai, după 11 ani de activitate, David Lewis Gallery din Manhattan anunța că va fi închisă anul acesta, mai exact la jumătatea verii, după expoziția „Everyone Loves Picabia”.

Marlborough Gallery, prezență proeminentă în lumea artei contemporane, cu sedii în New York, Londra, Madrid și Barcelona, și-a anunțat de asemenea închiderea. Fondată la Londra în 1946 de Frank Lloyd și Harry Fischer, Marlborough a devenit renumită pentru prezentarea pictorilor impresioniști și post-impresioniști francezi, iar mai târziu și-a extins aria de acțiune pentru a include expresioniști germani și artiști britanici contemporani postbelici. În 1963, galeria s-a extins la New York, prezentând artiști proeminenți ai expresionismului abstract și artiști contemporani. În ultimii ani, disputele interne au destabilizat și mai mult galeria, iar mai mulți artiști care figurau de mult timp pe lista sa au murit, inclusiv faimoasa pictoriță Paula Rego. Galeria a fost închisă oficial în iunie.

În decembrie, Jack Hanley Gallery a anunțat că se va închide luna aceasta, după 37 de ani de activitate. Situată în cartierul newyorkez Tribeca, a fost inaugurată în Austin (Texas), în 1987, sub numele de Trans-Avant Garde Gallery. Jack Hanley, dealerul fondator, a relocat galeria în San Francisco, în 1990, și i-a schimbat numele în cel actual. Pentru scurt timp, în anii 2000, Hanley a administrat și un spațiu în Los Angeles.

Alte galerii care și-au încheiat activitatea în 2024 sunt Deli, Simone Subal, Mitchell-Innes & Nash și Helena Anrather.

Demonstrații pro-pace

Pe parcursul acestui an, demonstrații pro-Gaza au cuprins Muzeul de Artă Modernă, Muzeul Whitney și Muzeul Metropolitan de Artă. Dar nicio instituție newyorkeză nu s-a confruntat cu o demonstrație la fel de pătimașă ca Muzeul Brooklyn, unde, în luna mai, un marș de sute de persoane care a început în altă parte a culminat cu un protest în interiorul atriumului de sticlă al instituției.

Muzeul Brooklyn a revenit pe prima pagină a ziarelor în iunie, când casa directoarei Anne Pasternak a fost vandalizată într-o noapte. Pe ușa din față și pe ferestrele casei ei a fost pictat cu vopsea roșie, alături de un banner afișat între două coloane: „Anne Pasternak/ Brooklyn Museum/ suprematistă albă sionistă”.

Pe măsură ce războiul Israelului în Gaza a continuat în 2024, artiștii palestinieni s-au confruntat cu consecințe în străinătate – expoziții au fost anulate, discuții amânate și oportunități retrase doar pentru că erau palestinieni.

O mișcare artistică numită Strike Germany a denunțat pe scară largă instituțiile care aplică „politici ce suprimă libertatea de exprimare, în special expresiile de solidaritate cu Palestina”.

Între altele, artista Ruth Patir, care reprezenta Israelul la Bienala de Artă de la Veneția de anul acesta, nu și-a inaugurat expoziția. Ea a spus că o va deschide atunci când se va ajunge la un acord de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor între țara sa și gruparea Hamas, pe teritoriul Fâșiei Gaza.

Tot anul acesta Israelul a anunțat că nu va participa la Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2025, stârnind critici după ce oficialii au spus că este urgentă renovarea pavilionului național. Este pentru prima dată când Israelul a ales să se retragă de la un eveniment internațional major de când a început războiul din Gaza, în octombrie 2023.

Fotografie principală: Vizitatori în fața lucrării „Iazul cu nuferi. Simfonia în verde”, 1899, de Claude Monet, la Musée d’Orsay Paris