Expoziție colectivă de sculptură mică, la Muzeul Național al Literaturii Române
Expoziția colectivă de sculptură mică „Foarfece, Hârtie, Piatră”, curatoriată de Cristina Simion, ajunge la București, unde este găzduită de Muzeul Național al Literaturii Române în perioada 23 aprilie – 29 iunie. Inspirată de jocul cu același nume, ea face parte din seria de evenimente Luna Sculptorilor Români și a fost prezentată la Iași la începutul anului.
Fiecare dintre cei unsprezece artiști invitați în expoziție are cercetări artistice și tematica legată de explorarea jocului, hazardului, ierarhiei și puterii/ fragilității, precum și a rolurilor pe care acestea le joacă în alegerile artistice.
Mirela Anura se preocupă de mai bine de trei decenii, în lucrările sale, de binomul forță-fragilitate, folosind materialul care a consacrat-o – hârtia, ca expresie a aparentei fragilități feminine. Alexandru Ranga folosește, alegoric, în lucrările sale, făpturi neînsemnate (albine-arhetip pozitiv, șobolani-arhetip negativ) ca simboluri ale rezistenței și ale perenității, pentru a explora tema ierarhiei geo-politicești cea a relațiilor în societatea dictatorială și în societatea de consum.
„Absențele încercuite” ale lui Maxim Dumitraș sugerează presiunea constantă a limitărilor exterioare impuse individului de către societate, în timp ce întreaga operă a lui Liviu Mocan e o cercetare a relației dintre om și Divinitate.
Reprezentarea simbolică a mulțimilor din lucrările selecționate aparținând lui Vladlen Babcinețchi și lui Bogdan Nueleanu intră într-un dialog natural cu cea alegorică, în care individul devine imaginea unor idei abstracte. Îngerii din lucrările Gabrielei Drinceanu, Pelerinii din cele ale lui Emanuel Chiriac – sau în care acesta se transformă în făpturi fantastice, reținând elemente de umanitate, jumătate-om, jumatate-idee, ca Libe-lomul sau Fata-carte ale lui Sorin Purcaru.
Relația fragilă între ordine și haos, între individ și societate, e explorată constant în lucrările lui Florin Zhu, iar cele semnate de Ana Maria Negară sunt o metaforă a vulnerabilității inerente pe care frumusețea, fie ea în accepțiune clasică sau modernă, o conține. Alegerile artiștilor și ale lucrărilor participante au urmat dubla idee curatorială: cea a temei abordate și cea a materialului de execuție, ultima fiind, practic, conținută în titlu.
Vernisajul e programat în 23 aprilie 2025, începând cu ora 19.00, în prezența artiștilor, iar expoziția poate fi vizitată, până la 29 iunie, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00 (17:30, eliberarea ultimului bilet de vizitare), în mansarda sediului MNLR din str. Nicolae Crețulescu 8.
