Expozițiile românești ale anului 2023

Expozițiile românești cele mai importante în anul 2023 au avut în prim-plan artiști consacrați, români și străini, și scenografii impresionante, atrăgând zeci de mii de vizitatori. Timișoara s-a remarcat, așa cum era de așteptat în anul în care a deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii, cu prezentări Victor Brauner, Adrian Ghenie și Constantin Brâncuși, iar Bucureștiul a fost, ca de obicei, centrul artistic al țării.

Victor Brauner, la Timișoara

„Victor Brauner: Invenții și magie”, curatoriată de Camille Morando, organizată la Muzeul Național de Artă Timișoara, a fost prima expoziție importantă a anului. Inaugurată în februarie, deschisă mai bine de trei luni, a reunit mai mult de 90 de lucrări – picturi, desene, sculpturi și obiecte reprezentative pentru întreg parcursul carierei lui Victor Brauner, atât din perioada românească, cât și din cea pariziană – prezentate în premieră românească. Este vorba despre lucrări din perioada 1920 – 1960.
Patruzeci dintre ele au fost împrumutate de Centre Pompidou din Paris, din colecțiile muzeelor Saint-Étienne Métropole (MAMC+), Musée Cantini Marseilles și ale altor muzee din România și din colecții private și din străinătate.
Expoziția a înregistrat mai mult de 26.000 de vizitatori.

Acum – Aici – Acolo, la Veneția

„Acum – Aici – Acolo”, expoziția României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023, coordonată de arh. Emil Ivănescu, care a realizat proiectul împreună cu Simina Filat, Cătălin Berescu și Anca Păsărin, a reprezentat un accelerator de idei, ca răspuns la tema lansată de organizatorii ediției de anul acesta a bienalei, „Laboratorul viitorului”.
Expoziția – realizată și cu sprijinul Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida” (care a oferit mai multe artefacte originale) și al Băncii de resurse genetice vegetale „Mihai Cristea” – a adus în prim plan invenții românești uitate, precum prima mașină aerodinamică din lume cu roțile în caroserie, un sistem de desanilizare a apei, mașini electrice realizate prin upcycling, o instalație de captare a energiei valurilor și sisteme de prefabricare a locuințelor sociale.
Fiecare dintre aceste artefacte a avut o istorie puțin cunoscută, reprezentând răspunsuri la teme actuale generale precum reducerea poluării, clima, agricultura viitorului, apa potabilă, reciclarea, consumul energetic. Aceleași teme sunt observate în exemple contemporane de practici noi în arhitectura contemporană românească. Surprind un câmp larg de acțiuni: de la intervenții participative pentru comunități abandonate până la zona medicală, concursuri, locuințe și regenerări urbane, conversii, lucrări de infrastructura și educație.
Având în vedere că Bienala de Arhitectură de la Veneția înregistrează la fiecare ediție în jur de 300.000 de vizitatori, este sigur de spus că „Acum – Aici – Acolo” a fost anul acesta cea mai vizitată expoziție românească de arhitectură.

Adrian Ghenie, în România după 14 ani

Cincisprezece lucrări recente ale lui Adrian Ghenie au fost expuse în premieră la Pavilionul ISHO din  Timișoara, primăvara aceasta. Artistul, stabilit de mulți ani la Berlin, nu mai expusese în România de 14 ani, când a avut o prezentare la Muzeul Național de Artă Contemporană din București.

„Corpul imposibil” a cuprins desene și trei picturi prin care Ghenie a continuat tema care l-a preocupat  în ultimii doi ani – relația dintre om și tehnologie, felul în care ea ne influențează atât anatomia, cât și modul de a gândi.

Bienala Art Encounters

În aceeași perioadă, tot în Timișoara a avut loc a cincea ediție a Bienalei Art Encounters. Intitulată „My Rhino is Not a Myth. art science fictions” și curatoriată de Adrian Notz împreună cu un colectiv de tineri curatori, ediția a adus laolaltă 63 de artiști din 21 țări și 11 lucrări nou-comisionate, special concepute pentru acest eveniment.

O premieră pe care a propus-o Bienala Art Encounters 2023 a fost o extensie artistică la Muzeul Național de Artă Contemporană, prin instalația „Black Cloud” a artistului mexican Carlos Amorales.
Organizatorii bienalei au transmis că pe toată perioada desfășurării expozițiile au fost vizitate de mai mult de 25.000 de persoane.

Art Safari Love Edition 

Dintre cele trei sezoane Art Safari de anul acesta, curatorial a ales Love Edition, care a debutat la finalul lunii iunie în Palatul Dacia-România din București.

Ea a cuprins patru expoziții cu opere de la National Portrait Gallery – fotografii și picturi, lucrări semnate de unii ca Andy Warhol, Lucien Freud și David Hockney -, cu lucrări de Constantin Artachino și Ion Alin Gheorghiu, dar și creații contemporane de Ondine și Baraka.

Aniversare Nicolae Grigorescu, la MNAR

O ocazie unică pentru generațiile actuale de a vedea lucrări de Nicolae Grigorescu în premieră a reprezentat-o expoziția organizată de Muzeul Național de Artă al României pentru a marca 185 de ani de la nașterea artistului.
Au fost scoase din depozitele muzeului bucureștean zeci de lucrări, multe restaurate recent, dar au fost prezentate și obiecte decorative și fotografii realizate în timpul cercetărilor făcute între 1925 și 1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti în localități rurale din România.
Noutatea în cadrul „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc” a fost prezentarea unor lucrări cu caracter monumental ale pictorului mai puțin cunoscute.
Cele mai mult de 120 de lucrări au reprezentat o incursiune în creația lui Nicolae Grigorescu, pornind de la peisajele ce evocă Barbizonul și până la portretele țăranilor, iar ele au fost văzute de mai mult de 15.000 de vizitatori.

„Efectul Picasso”, la MARe

România a fost una dintre cele opt țări din lume care au organizat evenimente pentru a marca „Anul Picasso”, comemorarea a 50 de ani de la moartea artistului spaniol.
MARe/ Muzeul de Artă Recentă din București a organizat (și poate fi vizitată până pe 22 ianuarie 2024) una dintre cele mai ample, valoroase și costisitoare expoziții-eveniment: „Efectul Picasso”, cu 46 de lucrări ale maestrului spaniol cu valoare de asigurare de 135 milioane de euro și alte zeci de lucrări ale unor artiști români inspirați de el.
Lucrările aduse de la Muzeul Picasso din Paris au fost realizate în perioada 1908 – 1971 și este vorba despre uleiuri, acvaforte, tușuri, guașe și pasteluri. Modul în care este iluminată expoziția a fost decis de muzeul parizian, iar vizitatorii vor remarca diferența.
Pe lângă cele 46 de picturi, litografii și gravuri ale maestrului spaniol, pot fi văzute și 65 de lucrări (picturi, sculpturi, ceramică, graffiti) semnate de artiști români contemporani, printre care Ion Grigorescu, Mircea Cantor, Ștefan Bertalan, Alma Redlinger, Neculai Păduraru, Vasile Gorduz, Florin Mitroi, Victor Man, Silvia Radu și Dumitru Gorzo.

Constantin Brâncuși, la Timișoara

Mult-așteptată a fost expoziția „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”, deschisă publicului la Muzeul Național de Artă Timișoara până pe 28 ianuarie.

Cu siguranță cea mai de succes expoziție a anului în România (30.000 de bilete fiind rezervate doar în primele două săptămâni de la debut), ea cuprinde mai multe lucrări ce nu au fost vreodată văzute în țară.
Pusă în scenă de arhitectul Attila Kim, expoziția reunește 22 de sculpturi, 11 desene, 55 de fotografii și diverse documente de arhivă ale sculptorului. Ele au fost aduse de la Tate London, Centre Pompidou, Fundația Guggenheim din Veneția, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Artă Craiova și din trei colecții private. Între acestea se află „Ecorșeu”, „Supliciu”, „Sărutul”, „Piatră de hotar”, „Măiastra”, „Pasărea în văzduh” și un segment „Coloana fără sfârșit”.

Curatoriată de Doina Lemny, expert în opera lui Brâncuși, este singurul eveniment de o asemenea anvergură în ultimii 50 de ani în România.

DIPLOMA Show

DIPLOMA Show a sărbătorit a zecea ediție, cu 10.000 de vizitatori, timp de o săptămână, în toamnă. Lucrări de pictură, grafică, instalație și performance, colaj, design de interior și de obiect au fost prezentate la Combinatul Fondului Plastic și în spații neconvenționale din București.
Festivalul noii generații de artiști, arhitecți și designeri români a reunit 130 de lucrări din 16 domenii creative – arhitectură, arhitectură de interior, peisagistică, urbanism, artă murală, arte grafice, arte textile, ceramică-sticlă-metal, design de produs, design grafic, modă, foto-video, pedagogie, pictură, scenografie și sculptură.

Sezonul de toamnă-iarnă al MNAC

Șase expoziții, între care o retrospectivă, instalații in situ și o colaborare pictură-literatură, întregesc actualul sezon expozițional al Muzeului Național de Artă Contemporană.
Acest sezon marchează debutul anului aniversar MNAC 20BIS, an în care va fi sărbătorită, prin evenimente lunare, împlinirea – pe 29 octombrie 2024 – a două decenii de existență a muzeului în sediul său din Palatul Parlamentului.
Sunt prezentate lucrări ale pictorilor Alma Redlinger, Eugen Raportoru și Felix Aftene, o instalație impresionantă a sculptoriței Victoria Zidaru, o  nouă expoziție care cuprinde lucrări de artă contemporană – pictură, colaj, fotografie – achiziționate în ultimii trei ani de muzeu, dar și lucrări semnate de 15 artiști din țară și străinătate titrați ca „viitori supereroi”.

Pentru anul viitor, expozițiile Victor Brauner de la MNAR și Salvador Dali de la Arcub – vernisate în decembrie 2023 – au toate șansele să se înscrie între cele mai populare manifestări de gen.