Femei în artă – Jaune Quick-to-See Smith, recunoașterea necesară a artistelor nativ americane

Artista nativ americană Jaune Quick-to-See Smith, 83 de ani, absentă din clasamentul Artprice cu câțiva ani în urmă, a fost propulsată printre cei mai de succes 300 de artiști din lume la începutul anului 2023. Meritul ei: un record de licitație stabilit la 642.600 de dolari în noiembrie, de cinci ori peste estimarea maximă și patru pânze vândute la peste 400.000 de dolari fiecare de la începutul anului 2023.

Colajul ca metaforă

Artista și activista Jaune Quick-to-See Smith (1940) și-a construit opera de la mijlocul anilor 1970 și a explorat colajul din anii 1990. Ea folosește această tehnică de colaj ca metaforă pentru investigarea vizibilității, între ceea ce este pe  suprafață și ceea ce se poate naşte.

Tânăra din națiunea Confederată Salish și Kootenai din Montana a urmat mai întâi o educație artistică în paralel cu activităţi necesare pentru existența ei: chelneriță, secretară sau portar. Acum, după mai mult de 80 de expoziții personale în ultimele trei decenii, reputația ei este doar în creștere.

În anul în care a împlinit 80 de ani, în 2020, ea a devenit prima artistă nativă americană care a fost inclusă cu una dintre lucrările sale în Galeria Națională de Artă din Washington. Din acest moment au reacționat jucătorii de pe piața de artă – colecționari și case de licitație deopotrivă. La început, încet, cu patru lucrări vândute în 2020 pentru un total de 52.500 de dolari, apoi mai ferm în 2022, cu 26 de lucrări vândute, de data aceasta pentru un rezultat de peste un milion de dolari (1,14 milioane de dolari).

Prima retrospectivă la New York

Anul acesta, Muzeul de Artă Americană Whitney îi dedică artistei prima retrospectivă din New York. „Memory Map” reunește aproape cinci decenii de desene, instalații, colaje, picturi și sculpturi ale lui Smith în cea mai mare și mai cuprinzătoare expoziție din cariera sa de până acum.

„I See Red: Talking to the Ancestors”, lucrarea care a atins 642.600 de dolari față de o estimare medie de 100.000 de dolari pe 17 noiembrie la New York, a fost prezentată de Christie’s drept „una dintre cele mai puternice ale sale”, întrucât ea combină abstracția și figurația cu fragmente de presă. O lucrare care invocă celebrele colaje ale lui Pablo Picasso, dar și lucrări de Paul Klee, Robert Rauschenberg și Jasper Johns. Pentru că, dacă Jaune Quick-to-See Smith onorează pentru prima dată istoria nativilor americani, ea și-a făcut și propriile reflecții asupra abstracției, artei pop americane și neoexpresionismului.

Prin urmare, este de o creativitate singulară faptul că această artistă se alătură unei istorii a artei scrisă de alții și că este întâmpinată de o piață de artă convinsă acum de necesitatea reparării „omisiunilor” acestei istorii a artei. Smith iese în sfârșit din umbră, iar acest reflector ar putea deschide calea pentru alți artiști nativi americani de calibrul ei.

Roșul simbolic

Christie’s descrie lucrarea „I See Red: Talking to the Ancestors” pentru a ne oferi codurile pentru a o citi: „Pictată în 1994, lucrarea de față face parte din seria „I See Red” a lui Smith, care a început ca răspuns la cea de-a cincisprezecea aniversare a sosirii lui Cristofor Columb în Americi în 1992. Culoarea roșie este simbolică în practica lui Smith. Ea folosește roșul pentru a contrasta cu albul, un simbol al inocenței în istoria nativilor americani. Culoarea roșu nu se referă doar la furia cauzată de nedemnitatea zilnică cu care se confruntă multe populații native, ci și o etichetă derogatorie pentru nativii americani. Roșul este, de asemenea, o culoare importantă în dansurile și ceremoniile din culturile indigene din întreaga lume, folosită pentru a marca și proteja corpurile și obiectele importante”.

Dincolo de mărturia culturală și simbolică transmisă de acest tablou, piața a ajuns să valorizeze mult angajamentul profund al lui Smith, care a militat întotdeauna pentru existența artiștilor nativi americani în singularitatea lor.

Muzeul Whitney de Artă Americană, care expune lucrările artistei până pe 13 august, amintește că Smith a inițiat „unele dintre cele mai presante dialoguri despre pământ, rasism și conservare culturală – întrebări despre „avangarda vieții contemporane și a artei de astăzi”. Deja, în 1977, pe când era studentă, Smith s-a alăturat colectivului Grey Canyon cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea limitată de către publicul larg a artei aborigene contemporane, apoi a co-fondat, aproximativ cincisprezece ani mai târziu, colectivul Coup Marks, care organizează expoziții de artă indigenă în numeroase galerii din New York, Montana și Washington D.C. După ce și-a susținut colegii, a depins de ea să fie sprijinită de marile instituții americane.

Lucrările ei au intrat în colecțiile permanente ale Walker Art Center (Minneapolis), MoMA (New York), Brooklyn Museum (New York), Metropolitan Museum of Art (New York), în plus față de Whitney.

Foto credit: Muzeul Whitney de Artă Americană