Nouă rezidențe culturale în ținuturile de pe traseul Via Transilvanica
Nouă rezidențe vor aduce pe traseul Via Transilvanica, în perioada 2026-2028, cercetători și creatori din literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie și biologie, pentru a explora oamenii, locurile și poveștile celor opt ținuturi și pentru a le transforma în forme de cunoaștere și memorie accesibile publicului.
Proiectul national interdisciplinar Terra Memoriae va transforma Via Transilvanica într-un spațiu de cercetare, creație și memorie culturală.
Terra Memoriae este un proiect inițiat de organizația Tășuleasa Social și asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, alături de Radio România Cultural în calitate de curator și coproducător.
Întrebările de la care pornește proiectul sunt simple și esențiale: „De unde venim, de-ai cui suntem și ce facem mai departe?”.
Via Transilvanica este privită, astfel, și ca un spațiu cultural în aer liber, în care întâlnirea directă cu oamenii și locurile poate deveni o formă de cunoaștere și de înțelegere a propriei identități.
Proiectul își propune să facă mai vizibile elementele de cultură care există deja pe traseul de 1.600 de km, în cele 400 de comunități pe care le traversează.
„Dacă mă întorc în 2017, mi-aduc aminte că pe vremea aceea aveam o preocupare serioasă: cum facem ca organizația să nu funcționeze în baza spaimei și cum să învățăm să construim binele. De atunci, de când a apărut Via Transilvanica, am devenit drumar și am descoperit un peisaj etnografic aproape inepuizabil și o Românie despre care simt că avem încă atât de multe de spus. Terra Memoriae este șansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoașterea în dialog și de a le oferi oamenilor, inclusiv celor veniți din afară, șansa de a se îndrăgosti de țara noastră. Pentru noi, acest proiect este o incursiune prin România, dar și o călătorie spre noi înșine. Dacă vrem să știm încotro mergem, trebuie mai întâi să înțelegem cine suntem și de unde venim”, a declat Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social.
Un demers unic la nivel național
Terra Memoriae propune 9 rezidențe culturale în cele 8 ținuturi ale traseului, în care artiști și cercetători din domenii precum literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie și biologie vor petrece timp în comunități și vor încerca să răspundă la câteva întrebări simple.
Dincolo de documentare, aceste rezidențe sunt despre dialog și încredere. Organizatorii își propun să creeze contexte reale de întâlnire între oameni, comunități și domenii diferite, pentru că, într-un spațiu public dominat adesea de neîncredere și negativitate, simpla observare nu este suficientă. Schimbarea apare atunci când oamenii au ocazia să lucreze împreună, să se asculte și să se descopere reciproc.
În același timp, proiectul își propune să recupereze și să păstreze fragmente de memorie care riscă să dispară: povești, gesturi, practici, limbaje, imagini, gusturi, forme de locuire și feluri de a înțelege un teritoriu. Fiecare rezidență va lăsa în urmă o formă de documentare, o amprentă culturală, (text, imagine, sunet, obiect, lucrare, arhivă) care va rămâne legată de comunitatea în care a fost creată. În timp, aceste fragmente vor putea construi o cultură a memoriei, sau un Ținut al ținuturilor, un spațiu comun ce va putea fi descoperit de-a lungul timpului atât de localnici, cât și de drumeții care ajung pe Via Transilvanica.
Rezidențele – o contre-mémoire a locurilor și a oamenilor
Cele nouă rezidențe propun tot atâtea moduri de a privi teritoriul, de la „Bucovina: bornă spirituală și entuziasm”, cu Moni Stănilă, și „Bucovina: ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”, cu Adriana Sohodoleanu, până la explorările antropologice, artistice, arhitecturale, teatrale, istorice, fotografice și biologice realizate de Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan și Jon Dean, Dorin Ștefan și studenții săi, Elise Wilk, Cătălin Pavel și studenții, Iosif Király și Alexandru Stermin.
Împreună, aceste proiecte construiesc o formă de contre-mémoire: memoria vie a oamenilor obișnuiți, a locurilor și a experiențelor lor, recuperată prin întâlnire și păstrată în forme contemporane. Rezidențele nu-și propun să vorbească despre comunități, ci să construiască împreună cu ele mărturii care să dăinuie.
O cultură a memoriei transmisă mai departe Radio România Cultural are în proiect rolul de curator și coproducător, contribuind la documentarea și traducerea experiențelor din teren într-un conținut accesibil publicului larg.
Rezidenții au fost selectați de Radio România Cultural în funcție de expertiza lor și de capacitatea de a transforma experiența directă în cunoaștere și creație. În paralel, Daria Ghiu și alți jurnaliști ai postului vor urmări proiectul din teren, ducând cercetarea și poveștile comunităților mai aproape de publicul național. Demersul va fi completat de platforma digitală a inițiativei care va reuni rezultatele cercetărilor și amprentele culturale ale rezidențelor, astfel încât acestea să rămână accesibile publicului și să poată fi folosite în continuare ca resurse de cunoaștere și educație.
Centenarul Radio România (1928-2028) va constitui reperul și evenimentul ancoră al proiectului, culminând cu spectacolul de la Sala Radio din 1 noiembrie 2028, lansarea unui documentar de 90 de minute și un eveniment dedicat culturii și memoriei.
Terra Memoriae pornește de la ideea că memoria nu trebuie să rămână doar o arhivă a trecutului. Ea poate deveni o resursă pentru prezent și pentru felul în care comunitățile își construiesc viitorul. Prin cercetare, documentare, artă și jurnalism, proiectul își propune să facă vizibile fragmente de memorie care există încă în comunitățile de pe Via Transilvanica și să le transforme în experiențe culturale accesibile.
