Grădinile din Monaco, muzeu de sculptură în aer liber
Pentru al șaptelea an, Artcurial a transformat Principatul Monaco într-un muzeu de sculptură în aer liber, deschis publicului până în 7 septembrie. În grădinile de aici sunt amplasate sculpturi de mari dimensiuni realizate de unii dintre cei mai importanți creatori postbelici, între care César, Arnaldo Pomodoro și Niki de Saint Phalle.
César, în prim-plan
Unul dintre punctele centrale ale ediției din 2026 a Monaco Sculptures îl constituie opera lui César (1821 – 1998), sculptor francez de referință al perioadei postbelice, care este reprezentat prin șase lucrări ce reflectă amploarea și diversitatea creației sale.
Piesa de rezistență a acestui ansamblu este „Pouce” (1965 – 1988, turnată în 2020), un deget mare uriaș din bronz, cu o înălțime de aproximativ 3,3 metri. Fiind unul dintre cele mai cunoscute motive ale artistului, opera provine dintr-o comandă a galeristului parizian Claude Bernard din 1965 pentru expoziția „La Main, de Rodin à Picasso”. Punând în lumină preocuparea lui César pentru scară, corpul uman și percepție, opera reflectă abordarea sa curajoasă față de experimentare, care, în cele din urmă, a schimbat cursul sculpturii moderne.

César, Pounce, 1965 – 1988; Artcurial
Centenar Arnaldo Pomodoro
Organizată cu ocazia centenarului artistului, o atenție specială e acordată sculptorului italian Arnaldo Pomodoro (1926 – 2025), cunoscut mai ales pentru opere colosale din bronz.
Folosind atât forme fragmentate, cât și șlefuite, creația lui Pomodoro reflectă spiritul epocii postbelice, explorând linia subțire și, uneori, maleabilă dintre perfecțiune și haos. Una dintre piesele principale ale lui este „Cubo I” (1964 – 1967), provenind dintr-o perioadă experimentală a
carierei artistului. Implicat în grupul Continuità și contemporan cu artiști precum Lucio Fontana, Enrico Baj și Sergio Dangelo, realizarea operei „Cubo I” a urmat după ce a primit Premiul Național pentru Sculptură la cea de-a 32-a Bienală de la Veneția. Aici, el a căutat să creeze un vocabular artistic cu totul nou, care urma să definească în cele din urmă opera sa.
Alte repere în Monaco Sculptures
Printre alte piese de referință în Monaco Sculptures se află o lucrare de mari dimensiuni a sculptorului britanic din perioada postbelică Lynn Chadwick (1914 – 2003), intitulată „First Girl Sitting on Bench” (1988 – 1989), un exemplu reprezentativ pentru modul în care a folosit atât figurativul, cât și abstracția geometrică și chiar suprarealismul, precum și lucrări de Jean-Michel Folon (1934 – 2005), Niki de Saint Phalle (1930 – 2002), Manolo Valdés (n. 1942), și Louis Cane (1943 – 2024), între alții.

Jean-Michel Folon, L’Oiseau, 1992; Artcurial
Accentul e pus pe accesibilizarea artei canonice, de mari dimensiuni, în spații care completează, mai degrabă decât să limiteze, modul în care privitorul interacționează cu operele și le experimentează.
Fotografie principală: Manolo Valdés, Infanta Margarita (2025)

