Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Artǎ   /  Intimidarea membrilor comisiei de selecție a proiectului românesc pentru Bienala de la Veneția, un obicei
pavilion romania, bianala de la veneția

Intimidarea membrilor comisiei de selecție a proiectului românesc pentru Bienala de la Veneția, un obicei

Ioana Ciocan, președinta comisiei de selecție a proiectului care va reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneția 2024, denunță acțiuni de intimidare din partea participanților în competiție care nu au trecut de prima etapă. Ea spune că de mulți ani membrii comisiilor care se ocupă de alegere „primesc amenințări pe e-mail sau prin SMS”.

Treisprezece proiecte au fost înscrise pentru a reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneția 2024, iar trei dintre acestea au ajuns în etapa a doua a concursului organizat de Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Ministerul Culturii.

Comisia de selecție e alcătuită din Ioana Ciocan, comisarul participării României la cea de-a 60-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – La Biennale di Venezia și președinta comisiei, Monica Joița, reprezentantul comun al Ministerului Afacerilor Externe și Institutului Cultural Român, Călin Dan, director MNAC, Călin Stegerean, director MNAR, Branko Franceschi, istoric de artă, Francesco Stocchi, director artistic al Museo Nazionale delle Arti del XXI (MAXXI) din Roma, și Alexandru Chituță, director interimar Muzeul Național Brukenthal.

La o întrunire care a avut loc pe 13 decembrie la sediul ICR, președinta comisiei a punctat că, odată cu trecerea în următoarea etapă a concursului sunt puse mari presiuni pe membrii juriului.

„Nu există artă bună și artă proastă. Dacă câștigăm un concurs nu înseamnă că suntem cei mai buni sau dacă pierdem, că suntem cei mai proști”, a spus ea, explicând că dintre toate înscrierile sunt selectate proiectele care se mulează cel mai bine pe tema curatorială a ediției Bienalei, proiecte care sunt imaginate în spațiul oferit de Pavilionul României la Veneția și care au în vedere și contextul mondial. „Nu riscă nimeni să trimită la Bienală un proiect care nu ar trebui să fie acolo”, a subliniat Ciocan referitor la nemulțumirile care apar în rândul artiștilor la finalul concursurilor și referitor la acuzațiile că ar exista parti-pris-uri. „Nu știm să pierdem, iar astfel de lucruri se vor tot întâmpla”, a adăugat ea.

Ioana Ciocan a mai precizat că participanții la astfel de concursuri „ar fi bine să știe la ce participă, să nu abordeze ca pe ceva simplu”.
Ea a recomandat studierea istoricului Bienalei, a expozițiilor care au reprezentat România de-a lungul timpului și efectuarea unei vizite la o ediție a acesteia.

Mesajul proiectului contează

Liviu Jicman, președintele ICR și vicepreşedinte al European Union National Institutes for Culture – EUNIC, a spus la rândul lui că, spre deosebire de alte țări, România este transparentă în ceea ce privește selectarea proiectului. Multe state desemnează direct un reprezentat la Veneția, fără a organiza concursuri.

Privitor la recomandări din partea organizatorilor pentru artiști și arhitecți, el a spus că există rezerve. Totuși, în a doua etapă a concursului, potrivit regulamentului, există o parte de ghidaj.

„Un astfel de eveniment reprezintă și un moment de diplomație culturală. Astfel, partea de comunicare e importantă. În plus, proiectul trebuie să aibă ceva de transmis. Mesajul contează”, a afirmat Jicman.

Arhitectul Emil Ivănescu, coordonatorul proiectului „Acum – Aici – Acolo” prezentat anul acesta la Bienala de Arhitectură de la Veneția, a precizat la aceeași întrunire că a participat de mai multe ori la concurs până să fie ales, pe parcurs perfecționându-și maniera de a realiza proiectul.

„Eu am participat de patru ori la concurs până să câștig. Noi, românii, nu avem cultura asta a concursurilor. Este un demers complicat și mulți nu sunt obișnuiți cu asta. Este mai mult vorba despre un proiect antreprenorial, nu este vorba doar despre concept. Trebuie să știi foarte bine cum să transpui lucrurile în realitate. Oamenii au început să își dea seama ce presupune o astfel de înscriere și de asta acum sunt mai puține dosare”, a declarat el.

Proiectul care a reprezentat România anul acesta la Bienala de Arhitectură de la Veneția este expus în cinci orașe din țară începând cu 9 decembrie, la Timișoara, Cluj-Napoca, Reșița, Iași și București (în cadrul Romanian Design Week).

Cât privește proiectul care va reprezenta țara noastră la ediția de anul viitor a Bienalei de Artă de la Veneția, acesta va fi anunțat pe 15 ianuarie.

Cea de-a 60-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia va avea loc în perioada 20 aprilie – 24 noiembrie și este curatoriată de Adriano Pedrosa. Tema este „Foreigners Everywhere”.