Lost Signal – Recuperări: Cazul Eugenia Mureșan

Lucrări create la vârsta de 80 de ani de Eugenia Mureșan, mama artistului Ioan Aurel Mureșan, compun expoziția „Lost Signal”, care va fi deschisă la MNȚRplusC de la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 21 septembrie – 15 octombrie.

„Lost Signal. Recuperări: Cazul Eugeniei Mureșan” anchetează o poveste ca multe altele care apar când și când la sat, un fir anume printre istoriile celor care fac artă fără să vrea sau fără să știe, uimind cu puterea unui talent nativ, neîmblânzit, neșlefuit, liber. Înzestrați cu har, creativitate și cu rost în mijlocul comunităților, autori anonimi migălesc desene, picturi, sculpturi sau instalații, de multe ori fără să le dea un nume din seria celor reunite sub titlul generos de artă. Expoziția îndreaptă atenția spre unul din aceste cazuri: Eugenia Mureșan, o femeie din comuna Ceanu Mare de lângă Cluj-Napoca.

Într-o lume retrasă, basme, închipuiri și frânturi de realitate alunecă unele în altele. Pentru Eugenia Mureșan, pierderea soțului a adus singurătatea. A găsit mângâiere în ceea ce i-ar fi fost drag mereu: pictura – un lucru de mână migălos, gândit mai întâi ca să alunge urâtul. A trăit o viață în rânduială, a crescut copii și a întreținut o casă, s-a îngrijit de animale, de grădini și de oameni. Abia la 80 de ani început să își urmeze o pasiune. Picta ore în șir în dreptul geamului, pe masa din bucătărie, așteptând vizita celor doi fii ai ei: Emil și Ioan. Amândoi au plecat la oraș de tineri, au făcut școli și au ajuns bine. I-au adus mereu creione colorate sau culori cerate. Ioan avea grijă să nu-i lipsească hârtia de desen și materiale bune. Culorile Eugeniei Mureșan sunt catifelate la atingere, semn că cineva i-a ales cu grijă niște pasteluri uleioase profesionale. Și pigmenții sunt buni, iar ea a și simțit să le aleagă cu meșteșug și să le așeze frumos, ca într-o scoarță de pus pe perete, mereu cu ramă de jur împrejur.

Moștenirea plastic lăsată de Eugenia Mureșan a însemnat cinci mape de lucrări, pe care copiii ei le-au legat și le-au clasat pe teme: Maica Precista, Biserica, Păunul, Flori și Case, Domnul Cristos. Laicul este mereu împletit cu icoana, o icoană cu flori adevărate, dintre cele care creșteau cândva în grădina ei. Nu este omul canoanelor. Miticul se confundă cu documentarismul, iar culoarea e fluidă.

Despre Eugenia Mureșan

Eugenia Mureșan s-a născut în Iacobeni, un cătun din Ceanu Mare, comună aflată pe câteva dealuri în apropiere de Cluj-Napoca. Nu a părăsit vreodată cu adevărat comuna, deși a făcut câteva drumuri la Cluj, cu treburi. După moartea soțului ei, s-a apucat de pictură, încurajată de cei doi fii. A lăsat în urmă în jur de 200 de desene realizate în pix, acuarelă, creion colorat și pastel de ulei.

Fundația Triade, la inițiativa curatoarei Sorina Jecza, i-a publicat un album cu imagini ale lucrărilor ei, pe care a apucat să-l vadă. În mediul rural, astfel de talente nu sunt tocmai o raritate. Puține familii în România reușesc să conserve patrimoniul material care se manifestă insular în sate, în cazuri precum cel al Eugeniei Mureșan, Picu Pătruț, Savu Moga, Matei Țimforea, Gheorghe Poenaru. De acest demers s-au ocupat cei doi fii ai săi, Emil și Ioan Aurel Mureșan.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 21 septembrie – 15 octombrie 2023, la MNŢRplusC, sâmbăta și duminica, între orele 14:00 și 18:00. Curator este Ilina Schileru.

Vernisajul este programat pe 21 septembrie, începând cu ora 19:00. Expoziția conține și un catalog re-editat de Fundația Triade. În cadrul vernisajului va avea loc lansarea volumului „The Field. IL Y A”, de Ioana Aron.