Lucrări de Roman Cotoșman vor intra în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României/ galerie fotoiei

Lucrări de Roman Cotoșman, din colecția profesorului și criticului literar Livius Ciocârlie, vor intra în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, a anunțat Erwin Kessler, directorul MNAR, la vernisajul expoziției „Cotoșman & co. Lecția lui Livius Ciocârlie”.

„Ne bucurăm să anunțăm că, cu mici excepții, această expoziție pe care o vedem aici, va intra în colecția publică numărul 1 de arte din această țară, în momentul în care domnul Ciocârlie ne va face un semn dintr-o parte sau alta a vieții, că putem intra în posesia ei”, a anunțat Kessler.

Expoziţia este organizată de Secţia de Arte grafice şi rămâne deschisă în sala dedicată artelor grafice din Galeria de Artă Europeană în perioada 8 mai  – 13 septembrie.

Cu peste 40 de lucrări, expoziția reunește ansamblul pieselor semnate de Roman Cotoșman din colecția Livius Ciocârlie, de la pictură și grafică la lucrări pe lemn, de la portrete timpurii la compoziții minimaliste ale maturității, alături de o selecție de lucrări de Constantin Flondor.

„Bucuria mea nu este proprie, ci e bucuria că prietenul meu cel mai bun va fi văzut cu puține dintre lucrările lui timp de patru luni. Dacă ar fi să vorbesc despre el, cele mai potrivite lucruri sunt prietenia și suferința. A fost un om care a avut un dar de a-și face prieteni care nu l-au părăsit niciodată și care l-au ajutat cât au putut de mult, pentru că a doua latură a vieții lui a fost suferința. A fost bolnav de mic și boala lui s-a agravat de-a lungul întregii vieți, până când în cele din urmă a refuzat să se mai lase îngrijit”, a povestit Livius Ciocârlie la vernisaj.

Livius Ciocârlie (n. 1935) este un foarte cunoscut critic literar, eseist, profesor universitar și scriitor, fiind printre cei mai subtili memorialiști din ultimele decenii și totodată unul dintre cei mai loiali colecționari de artă. Chiar și acum, la peste 90 de ani, Livius Ciocârlie este devotat figurii și operei lui Roman Cotoșman (1935-2006), artist cu un rol aparte în peisajul neo-avangardei românești, unul dintre primii experimentaliști care au re-modernizat limbajul și practicile atistice locale, la mijlocul anilor 60.

Co-fondator al grupului timișorean 111 (activ între anii 1966-1969), alături de Ștefan Bertalan și Constantin Flondor, Roman Cotoșman a emigrat imediat după aceea în SUA și s-a stabilit la Philadelphia, unde și-a continuat experimentele constructiviste și opera dedicată formelor abstracte, minimaliste. Pe cei doi i-a apropiat inițial nu doar fondul cultural comun, specific bănățean, ci și platforma intelectuală timpurie, interesul pentru structuralism, semiotică vizuală și literară, pentru o viziune progresistă asupra creației artistice.

Cu timpul, profilul relației a căpătat alte valențe existențiale și s-a definit tot mai mult ca împărtășire a unui destin cultural și uman, în ciuda miilor de kilometri care îi despărțeau, în ciuda regimurilor politice, chiar în ciuda carierelor diferite și a relațiilor contrastante cu boala, cu vârsta și cu apropierea morții. Vizite, cadouri, piese încredințate de către artist prietenului critic (literar) pe parcursul  întregii vieți au conturat în timp o colecție fondată pe o veritabilă, unică lecție de profundă prietenie. Proximitatea caracterelor celor doi intelectuali i-a plasat în acea zonă specială a creației reflexive, preocupată de concretul obiectului, de perfecțiunea tehnicii și de prezența materialului ca atare -viața, literatura, mijloacele și procedeele artistice- prezentate extrem de rafinat, dar totodată clar, explicit, anti-baroc și anti-liric.