O alegorie senzuală a lui Rubens restaurată oferă noi detalii despre tehnica artistului
O alegorie senzuală pictată de Peter Paul Rubens în perioada 1610 – 1611 a fost restaurată timp de 18 luni, în care specialiștii au analizat-o în laborator descoperind detalii despre tehnica artistului, și a revenit în expunere specială la Museo Thyssen-Bornemisza din Madrid.
Expoziția specială e deschisă până la 13 septembrie. Lucrarea „Venus și Cupidon” a lui Rubens stă alături de o prezentare digitală a procesului de restaurare.
Vopseaua picturii inspirate de Tițian, maestru preferat de Rubens, se afla într-o stare bună după mai bine de patru secole, însă straturile de lac se deterioraseră, îngălbenind și afectând astfel culorile compoziției. Restauratorii l-au îndepărtat și au retușat anumite zone ale pânzei, un proces care a stabilizat opera și „a redat culorile originale folosite de artist”, după cum a precizat muzeul.
Desen de bază bine definit
Muzeul a realizat și o analiză tehnică a tabloului. Reflectografia în infraroșu, capabilă să pătrundă prin straturile de vopsea, a scos la iveală un desen de bază clar și bine definit. Acest lucru nu a constituit o surpriză. Reprezentarea lui Rubens în care Venus se privește cu nostalgie în oglinda lui Cupidon este o copie a unei lucrări de Tițian, pe care artistul flamand a întâlnit-o probabil în Italia sau la Anvers în primul deceniu al secolului al XVII-lea. Brățara de perle și inelul de pe degetul stâng al ei fac legătura cu o lucrare care se afla în colecția regală spaniolă, dar care a dispărut după Războiul Peninsular împotriva lui Napoleon, la începutul secolului al XIX-lea.
Peter Paul Rubens a reprezentat această alegorie de cel puțin șase ori. La momentul realizării acestei pânze „Venus și Cupidon”, el își înființase deja un atelier mare și foarte bine organizat la Anvers și era pe punctul de a deveni unul dintre cei mai solicitați pictori din Europa de Nord.
Rubens și-a însușit scena, așa cum a arătat radiografia tabloului. O modificare a fost privirea lui Venus în oglindă. De exemplu, în schița de bază, zeița romană a iubirii privește spre privitor, dar în versiunea finală ea își îndreaptă privirea spre stânga.
Straturile picturii
Au fost obținute și informații noi despre tehnica lui Rubens. Acestea au arătat că pe pânză a fost aplicat un strat de carbonat de calciu, urmat de un strat de grund din plumb alb, cărbune și încă o cantitate de carbonat de calciu.
Lacul era o rășină compusă din colofoniu (sacâz), obținut din conifere, și ceară de albine.
Tițian, „Venus with a Mirror”, 1488 – 1490
Rubens, admirator înfocat al lui Tițian
Peter Paul Rubens era un admirator al lui Tițian. El a copiat toate operele italianului aflate în posesia lui Filip al IV-lea în timpul unei călătorii în Spania, la sfârșitul anilor 1620.
Inventarul proprietății sale, făcut la momentul decesului său, în 1640, menționa mai mult de 30 de copii după Tițian, precum și opt opere originale.
Reprezentarea „Venus with a Mirror”, de Tițian, cu care seamănă cel mai bine această lucrare de Rubens restaurată, aparține Galeriei Naționale de Artă din Washington D.C.
