O capodoperă pierdută a sculpturii grecești antice, reconstituită la Pompei
„Canonul lui Policlet”, o capodoperă pierdută a sculpturii grecești antice și un simbol nemuritor al esteticii clasice, a fost reconstituită de Parcul Arheologic din Pompei, care a expus noua sculptură în interiorul Palestra Grande, cea mai mare sală de gimnastică din orașul roman.
În secolul al V-lea î.e.n., sculptorul grec Policlet a creat o statuie reprezentând un tânăr musculos care purta o suliță pe umăr, pe baza calculelor sale privind forma umană ideală. Denumită „Canon”, după tratatul pierdut al lui Policlet, aceasta a fost reprodusă pe scară largă de romani în marmură și urma să-i inspire mai târziu pe maeștrii Renașterii.
La mai bine de 2.000 de ani distanță, specialiștii de la Parcul Arheologic au realizat o turnare în bronz a statuii, pe baza unei copii din marmură descoperită la Pompei la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pentru cap, s-a folosit un bust din bronz găsit într-o vilă din Herculaneum, vecinul mai înstărit al orașului Pompei, care a fost și el distrus de erupția Vezuviului în anul 79 e.n.
Meșterii foloseau tehnica turnării prin ceară pierdută, aceeași folosită de sculptorii greci și romani. Aceasta presupune realizarea unei statui din ceară, acoperirea ei cu lut, topirea cerii într-un cuptor, turnarea bronzului topit în cavitate și, apoi, spargerea învelișului de lut. Un alt mod în care meșterii au urmat exemplul predecesorilor lor din antichitate a fost prin policromie, tehnica de a picta statuile în diverse culori (de asemenea, le parfumau cu esențe). Corpul și părul Canonului au fost vopsite în nuanțe închise, iar pe buze i s-a aplicat o dungă roșie.
O schimbare se referă la sulița din „Canon”. S-a crezut multă vreme că modelul lui Policlet ținea o suliță, dar noile cercetări i-au determinat pe cercetători să considere că această interpretare se bazează pe o combinare a două opere distincte: „Canon” și „Doryphoros”, acesta din urmă fiind cunoscut ca purtător de suliță.
Reconstituirea are loc în urma achiziționării, în 2022, de către Parcul Arheologic a Turnătoriei Chiurazzi, o întreprindere napolitană din secolul al XIX-lea care deține peste 1.000 de mulaje din ipsos ale unor capodopere din Pompei și Herculaneum. Statul italian a intervenit pentru a împiedica dispersarea acestui patrimoniu cultural în străinătate, într-un moment în care solicita Institutului de Artă din Minneapolis să returneze o statuie a lui Doryphoros despre care susține că a fost jefuită din Castellammare di Stabia în anii 1970.
Foto: pompeiisites.org
