Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  O pictură de Edward Hopper, inspirație pentru filmul „Psycho”
hopper, house by the railroad (1925)

O pictură de Edward Hopper, inspirație pentru filmul „Psycho”

„House by the Railroad”, pictată în 1925 de Edward Hopper, stă la baza unuia dintre reperele cinematografiei, filmul „Psycho” din 1960 al lui Alfred Hitchcock.

Cineastul s-a inspirat mult, de-a lungul carierei, din opera artistului american, inclusiv thrillerul „Rear Window” din 1954 este plin de scene de voyeurism care parcă ar fi fost pictate de Hopper.

Edward Hopper reda frecvent figuri în interiorul apartamentelor lor, văzute prin ferestre mari. Era fascinat de modul în care ferestrele permit celor din afară să tragă cu ochiul la viața de interior a oamenilor, încât rareori se obosea să picteze perdele, jaluzele sau geamuri.

În plus, ambii artiști au explorat singurătatea care rezultă din modernizare.

edward hopper, night windows (1928), museum of modern art, new york

Edward Hopper, „Night Windows” (1928), Museum of Modern Art New York

Dacă personajul Bates ar fi fost un tablou, ar fi fost pictat de Hopper

Hopper și-a lăsat amprenta și pe „Psycho”, film care are în centru o secretară (interpretată de Janet Leigh) care fuge cu 40.000 de dolari din banii șefului ei. Pe drum, ea face greșeala de a se opri la un motel dărăpănat administrat de un anume Norman Bates (Anthony Perkins), care locuiește într-o casă din apropiere, se presupune că împreună cu mama lui.

Conacul în stil victorian pare desprins din tabloul din 1925 intitulat „House by the Railroad”. Acesta prezintă o clădire la fel de solitară care se profilează deasupra unui mic zid de cărămidă, la rândul său bazat pe o reședință din 1885 din Haverstraw, New York. Situată nu prea departe de locul de naștere al lui Hopper, aceasta este încadrată de o cale ferată și un cimitir.

Este potrivit, deoarece atât picturile lui Hopper, cât și filmele lui Hitchcock explorează măsura în care progresul și modernizarea urbană au făcut lumea mai singuratică și, drept urmare, capabilă de acte de violență irațională. La fel ca acei oameni singuratici care împărtășesc liniștea la cină în tabloul „Nighthawks” (1942) al lui Hopper, criminalul Bates trăiește într-o izolare completă, fără a interacționa cu nimeni în afară de mama lui abuzivă (care – spoiler alert! – există doar în mintea sa).

edward hopper’s nighthawks, 1942. courtesy of the art institute of chicago

Edward Hopper, „Nighthawks” (1942), Art Institute of Chicago

Într-un documentar despre film, scenaristul Joseph Stefano spune că, dacă personajul Bates ar fi fost un tablou, „ar fi fost pictat de Hopper”.

Edward Hopper se potrivește și cu „Psycho”, deoarece Bates, la fel ca protagonistul din „Rear Window”, este un voyeur, probabil cel mai cunoscut din istoria cinematografiei. Întipărită în mintea multor cinefili este scena în care el, cu un cuțit în mână, o atacă pe secretară în timp ce face duș. Dacă imaginile liniștite și lascive ale lui Hopper reprezintă calmul dinaintea furtunii, „Psycho” arată masacrul care ar putea urma.

Fotografie principală: „House by the Railroad”, MoMA