Prima retrospectivă completă în America de Nord a operei cineastului român Andrei Ujică
Museum of Modern Art (MoMA) din New York prezintă prima retrospectivă completă din America de Nord dedicată cineastului român Andrei Ujică (n. 1951, Timișoara), unul dintre remarcabilii autori de eseuri cinematografice contemporani, în perioada 11 – 16 septembrie.
Fie că abordează istoria întunecată a propriului său popor, scrie curatorul Joshua Siegel, fie că evocă primele sale întâlniri magice cu trupa The Beatles și Cupa Mondială de fotbal, Ujică — prezent la New York pentru a introduce multe dintre proiecții — analizează politica creării imaginilor și a scrierii istoriei, precum și modul în care cultura populară a cântecelor, sportului și filmelor se insinuează în inconștientul nostru colectiv, ne definește identitățile naționale și ne modelează amintirile, dorințele și percepția asupra noastră și a lumii din jur.
Aflându-ne, așa cum suntem, la pragul unei schimbări revoluționare — schimbare provocată de inteligența artificială, de consumul constant de clipuri pe TikTok, precum și de consolidarea mass-media și de complicitatea presei cu agenții puterii —, Ujică oferă onestitatea intelectuală și echilibrul moral necesare pentru a contracara confuzia și neîncrederea noastră actuală față de ceea ce vedem și de ceea ce ni se spune.
Reperele retrospectivei
Printre reperele expoziției se numără prezentarea de către regizor a unui fragment din cel mai recent film al său, aflat încă în lucru, intitulat „Matches and Days”, o reflecție asupra modului în care Cupa Mondială de fotbal a modelat ritmul vieții sale, al fiului său și al nepoților săi.
Andrei Ujică își prezintă și cel mai recent lungmetraj, „TWST/Things We Said Today” (2024), o rememorare personală, realizată în colaborare cu scriitorul Geoffrey O’Brien, despre un moment cultural și politic de cotitură: sosirea grupului The Beatles la New York pentru concertul din august 1965 de pe Shea Stadium. Și acest eveniment a însemnat un punct de cotitură în viața artistului, pe atunci adolescent într-un sat românesc la granița cu Iugoslavia, oferindu-i o viziune transformatoare asupra libertății dincolo de Cortina de Fier și o revelație privind puterea artei de a transcende corvoada care zdrobește sufletul, minciunile, temerile și pedepsele vieții sub un regim autoritar.
Trilogia despre prăbușirea bruscă a Uniunii Sovietice, lucrarea „The Autobiography of Nicolae Ceauşescu/ Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” (2010), reunește 24 de ani de imagini de propagandă de stat cu dictatorul și soția lui, creând o viziune amplă asupra unei națiuni subjugate și la mila unui lider carismatic, se mai arată în prezentare.
Bazându-se pe materiale de arhivă inedite, Ujică scoate la lumină fisurile și tensiunile care aveau să ducă la căderea lui Ceaușescu în decembrie 1989. În colaborarea lui de referință cu Harun Farocki, „Videogramele unei revoluții/ Videogramme einer Revolution” (1992), transmisiunile oficiale ale conducerii dictatoriale par o farsă neputincioasă în fața relatărilor de la fața locului ale martorilor despre căderea dramatică a regimului înregistrate de cetățeni obișnuiți cu camere video.
„Out of the Present/ Rupt de prezent” (1995) relatează izolarea orbitală de 10 luni a unui cosmonaut rus la stația spațială Mir, în timp ce, acasă, Uniunea Sovietică se prăbușea și, în ajunul Anului Nou 1991, avea loc o petrecere rave la Pavilionul Cosmonauticii de la Târgul de la Moscova, intitulată Gagarin Party.
Retrospectiva include lucrarea „2 Pasolini” (2000), care folosește documentarul „Sopraluoghi in Palestina” al lui Pier Paolo Pasolini și o melodie a lui Tupac Shakur pentru a analiza procesul de creare și rescriere a istoriei; precum și „Unknown Quantity” (2005), o versiune teatrală a unei instalații de galerie în care filosoful și teoreticianul francez Paul Virilio și scriitoarea Svetlana Alexievich, laureata belarusă a premiului Nobel, autoarea cărții „Voices from Chernobyl: Chronicle of the Future”, se confruntă cu tragedia catastrofei nucleare și cu implicațiile acesteia asupra iraționalității și fricii în procesul decizional și în inovarea tehnologică.
