Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  Pictori celebri și muzele lor improbabile
Henri Matisse, La blouse roumaine, 1940

Pictori celebri și muzele lor improbabile

Relația dintre pictori și muzele lor depășește de cele mai multe ori granița inspirației artistice. De cele mai multe ori, muza nu vine doar în vizite scurte, ci rămâne alături de maeștri pentru perioade lungi de timp, devenind partener de viață și confident. Multe dintre muzele marilor artiști sunt ele însele maeștri ai exprimării plastice. Iar influențele merg în ambele direcții, crescând misterul din jurul marilor capodopere.

Trecem în revistă cinci relații celebre, care au condus la creații nemuritoare ale artelor plastice.

Edouard Manet / Victorine Meurent

Devenită model la 16 ani, Victorine Meurent a fost în decursul vieții cântăreață, dar și dansatoare profesionistă în turnee de can-can. A servit drept model în cel puțin nouă lucrări de-ale lui Manet, printre care „Dejun în iarbă” (1863), „Olympia” (1863), „Chitarista” (1866) și „Gara Saint-Lazare” (1873). Victorine Meurent a devenit la rândul ei pictor, dar stilul foarte conformist nu a fost pe placul lui Manet, iar relația dintre ei s-a răcit treptat.

edouard manet le chemin de fer google art project (1)

Edouard Manet – Gare Saint-Lazare

Auguste Rodin / Camille Claudel

Dacă Rodin nu mai are nevoie de nicio prezentare, trebuie să spunem că muza lui, Camille Claudel, merită mai mult decât acest statut. De fapt, în acest caz, nici nu se poate spune cu precizie care dintre cei doi a fost artistul, și care a fost muza. Camille Claudel a fost ea însăși un sculptor extrem de talentat, care i-a influențat extrem de mult opera maestrului francez. De altfel, două opere emblematice pentru cei doi sculptori ilustrează foarte bine influențele pe care și le-au împrumutat unul altuia: “Sakuntala” (Camille Claudel) și „Sărutul” (Auguste Rodin). Au fost parteneri, asociați și amanți, dar niciodată căsătoriți, întrucât Rodin avea o relație de lungă durată cu altcineva. Acesta a fost și motivul pentru care Camille a fost internată în ultimii ani ai vieții într-un sanatoriu psihiatric.

claudel rodin

Stânga, Auguste Rodin – Sărutul (1882), dreapta, Camille Claudel – Sakuntala (versiunea din 1905)

Dali / Gala

Născută în Rusia sub numele Elena Invanovna Diakonova, Gala a fost soția, agentul și muza lui Salvador Dali în toată perioada petrecută alături de suprarealistul spaniol. De altfel, misticismul nuclear pe care și l-a atribuit Dali și-a găsit muza perfectă în femeia puternică, independentă și carismatică. S-ar putea evoca faptul că Dali chiar a fost obsedat de Gala, unele dintre lucrări fiind semnate cu numele său alături de cel al soției sale. Aceasta i-a servit drept model în multe lucrări ale celebrului pictor, printre ele putem aminti „Madonna din Port Lligat” (1949), „Galateea Sferelor„ (1952), „Soția mea, nud, privindu-și propriul corp” (1945).

salvador dali galatea of the spheres 1952

Salvador Dali, Galateea sferelor, 1952

Pablo Picasso / Françoise Gilot

Este greu de ierarhizat muzele lui Picasso. Viața sa privată, ca și cea artistică, a fost extrem de intensă. Françoise Gilot avea doar 21 de ani atunci când l-a întâlnit pe Picasso, în vârstă de 62 de ani. În ciuda diferenței de vârstă, ei aveau să rămână împreună timp de aproape zece ani și aveau să aibă împreună doi copii. Dintre picturile inspirate de Françoise amintim „Femeie în fotoliu” (1946) sau „Femeia-floare” (1946). Françoise Gilot a murit în anul 2023, la vârsta de 101 ani, la New York, în Statele Unite.

nytimes francoise gilot

Francoise Gilot, 2018, foto nytimes

Henri Matisse / Lydia Delectorskaya

Orfană și refugiată din calea revoluției bolșevice din Rusia, Lydia Delectorskaya a început ca asistentă a lui Henri Matisse pe când avea doar 22 de ani. Avea să rămână alături de artist până la moartea acestuia, devenindu-i în timp indispensabilă – se ocupa de studio, de modele, de relația cu dealerii și galeriile, stârnind invidia soției lui Matisse. Lydia a pozat pentru tablouri precum „Nudul roz” (1935), „Femeie în haină mov” (1937), „Ochi albaștri” (1934) și „Visul” (1935) și și-a dedicat restul vieții lucrând la păstrarea moștenirii artistice a lui Henri Matisse. Pentru români, Lydia Delectorskaya este importantă și prin prisma faptului că ea este modelul din lucrarea „Bluza românească” (1940).

captură de ecran 2024 02 21 194638

Henri Matisse, La blouse roumaine, 1940