PORTRET. Leonardo da Vinci – geniul Renașterii și operele care au schimbat arta

Leonardo da Vinci a privit lumea cu o curiozitate care nu s-a oprit la pictură. A studiat corpul uman, plantele, apa, mecanica și zborul, notând și desenând tot ceea ce îl ajuta să observe mai atent fenomenele din jur. În artă, aceeași curiozitate se vede în cum a cercetat lumina, anatomia, expresiile chipului și trecerile fine dintre forme. Pentru Leonardo, cercetarea și pictura nu au fost preocupări distincte, ci două direcții care s-au influențat una pe cealaltă.

Cine a fost Leonardo da Vinci

Leonardo da Vinci s-a născut cu numele Leonardo di ser Piero da Vinci. A fost pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor, preocupările sale acoperind domenii foarte diferite, de la anatomie și optică la mecanică și hidraulică. Activitatea sa reflectă interesul renascentist pentru artă, natură și cunoaștere, iar manuscrisele care s-au păstrat până acum, dezvăluie o parte a preocupărilor sale mai puțin cunoscută decât pictura.

Când s-a născut Leonardo da Vinci și cum s-a format ca artist

Leonardo da Vinci s-a născut la 15 aprilie 1452, în apropiere de Vinci, în Toscana. Această dată marchează acum Ziua Mondială a Artei.
A fost fiul nelegitim al notarului Ser Piero da Vinci și al Caterinei, o femeie a cărei origine este încă discutată de istorici. Leonardo a crescut în casa bunicului Antonio da Vinci.

În adolescență a intrat în atelierul lui Andrea del Verrocchio, unul dintre cele mai active centre artistice din Florența, unde a învățat desen, pictură, modelaj și sculptură. Pregătirea includea și studiul perspectivei și al geometriei, pregătirea culorilor și a suprafețelor pentru pictură, precum și lucrul cu metalul și tehnicile de turnare.

În perioada 1470 – 1473 a lucrat în atelier la „Botezul lui Hristos”, una dintre primele picturi în care contribuția lui poate fi identificată, iar în 1472 era deja înregistrat ca maestru independent la Florența.

Cum s-a conturat parcursul artistic al lui Leonardo da Vinci

De-a lungul vieții, Leonardo da Vinci a trăit și a lucrat la Florența, Milano și Roma, iar ultimii ani i-a petrecut în Franța. Aceste schimbări de mediu i-au influențat proiectele și colaborările.

Prima perioadă la Milano

Perioada florentină i-a conturat începuturile ca artist independent, înainte de a se muta la Milano, în jurul anului 1482.

La Milano, Leonardo i s-a adresat lui Ludovico Sforza printr-o scrisoare în care își prezenta aptitudinile de inginer militar, arhitect, sculptor și pictor. La curtea Sforza a rămas aproape două decenii și a fost implicat în proiecte foarte diferite: picturi și lucrări decorative; proiecte de inginerie; decoruri și spectacole pentru curte; monumentul ecvestru dedicat lui Francesco Sforza, pe care nu l-a terminat.

Tot în această perioadă a realizat „Dama cu hermină” și „Cina cea de Taină”, pictată pentru sala de mese a mănăstirii Santa Maria delle Grazie.

Revenirea la Florența și perioada Cesare Borgia

După căderea lui Ludovico Sforza, în 1499, Leonardo a părăsit Milano și, ulterior, s-a întors în Florența. Doi ani mai târziu a intrat în serviciul lui Cesare Borgia ca inginer militar și cartograf, călătorind prin centrul Italiei pentru a inspecta fortificații și a realiza hărți.

În primăvara anului 1503 se afla din nou în Florența, unde a primit comanda pentru „Bătălia de la Anghiari” din Palazzo Vecchio. În aceeași perioadă a lucrat la „Mona Lisa” și la „Fecioara cu Pruncul și Sfânta Ana”.

Revenirea la Milano

Din 1506, Leonardo a revenit pentru perioade tot mai lungi în Milano, la vremea respectivă sub control francez. În această perioadă, preocupările sale s-au îndreptat tot mai mult spre cercetare. A studiat anatomia corpului uman, optica și mecanismele vederii, mișcarea și comportamentul apei, chestiuni de arhitectură și inginerie.

În jurul anului 1510 a colaborat cu anatomistul Marcantonio della Torre, disecțiile realizate în această perioadă stând la baza unora dintre cele mai detaliate desene anatomice ale sale.

De la Roma la Amboise

În 1513, Leonardo s-a stabilit la Roma, sub protecția lui Giuliano de’ Medici, fratele papei Leon al X-lea. Trei ani mai târziu a acceptat invitația regelui Francisc I și s-a mutat la Amboise, în Franța. A primit titlul de „prim pictor, inginer și arhitect al regelui” și a lucrat la proiecte de arhitectură, amenajări, spectacole și studii hidraulice, continuând totodată să lucreze asupra unor picturi pe care le începuse anterior. A rămas în Franța până la moartea sa.

Cele mai populare lucrări ale lui Leonardo da Vinci

Puține picturi realizate de Leonardo da Vinci s-au păstrat până în prezent, însă câteva dintre ele au influențat profund portretul, compoziția religioasă și studiul expresiei umane.

Mona Lisa

„Mona Lisa” („La Gioconda”), o reprezintă pe Lisa Gherardini, soția negustorului florentin Francesco del Giocondo. Personajul este așezat în fața unui peisaj îndepărtat, iar trecerile foarte fine dintre lumină și umbră, realizate prin tehnica sfumato, estompează contururile și dau chipului volum și expresivitate. Lucrarea se află astăzi la Musee du Louvre din Paris.

Cina cea de Taină

„Cina cea de Taină” surprinde momentul în care Hristos anunță că unul dintre apostoli îl va trăda. Reacțiile diferite ale personajelor, surprinse în gesturi și expresii faciale, transformă scena într-un studiu al emoțiilor umane, iar compoziția este organizată riguros în jurul lui Hristos, spre care converg liniile perspectivei.

Fecioara între stânci

„Fecioara între stânci” o înfățișează pe Fecioara Maria alături de Pruncul Isus, Sfântul Ioan Botezătorul copil și un înger într-un peisaj stâncos neobișnuit pentru o scenă religioasă. Leonardo grupează personajele într-o compoziție piramidală, iar gesturile și privirile creează legături între ele, în timp ce lumina și trecerile graduale dintre forme contribuie la unitatea imaginii.

Dama cu hermină

„Dama cu hermină” o reprezintă pe Cecilia Gallerani, apropiată a lui Ludovico Sforza. Corpul tinerei este orientat într-o direcție, iar capul se întoarce în alta, ceea ce aduce mișcare și naturalețe portretului. Leonardo urmărește atent expresia chipului, gestul mâinii și relația dintre personaj și animal, construind un portret care sugerează prezență și reacție.

Omul vitruvian

„Omul vitruvian” nu este o pictură, ci unul dintre cele mai cunoscute desene ale lui Leonardo. Figura masculină apare în două poziții suprapuse, înscrisă într-un cerc și într-un pătrat, pornind de la proporțiile corpului descrise de arhitectul roman Vitruviu. Desenul arată cât de strâns lega Leonardo observarea corpului uman de geometrie și de studiul proporțiilor, folosind desenul nu doar ca mijloc artistic, ci și ca instrument de cercetare.

„Salvator Mundi” (c. 1499 – 1510)

Unul dintre tablourile faimoase atribuite (parțial, cel puțin) lui Leonardo – și cu siguranță cel mai scump – „Salvator Mundi” a avut o călătorie accidentată. Deși Leonardo nu a documentat vreodată pictarea unei versiuni a „Salvatorului lumii”, el a creat două desene ale operei. Această lipsă de documentare i-a făcut și îi face pe unii cercetători să fie sceptici cu privire la autenticitatea sa, în timp ce o altă teorie spune că pictura a fost pierdută în jurul anului 1603. Când lucrarea a apărut la licitație în New Orleans în 2005 – puternic vopsită și considerată a fi o copie – a fost vândută pentru doar 1.175 de dolari. După o restaurare profundă, a devenit clar pentru unii cercetători că pictura e opera lui Leonardo. Alții încă susțin că implicarea lui Leonardo ar fi fost minoră, unii afirmând că lucrarea a fost în mare parte opera lui Bernardino Luini.

Vândut în 15 noiembrie 2017 la Christie’s în New York pentru suma uluitoare de 450,3 milioane de dolari, „Salvator Mundi” a devenit și este cel mai scump tablou din lume vândut vreodată la licitație.

Moartea lui Leonardo da Vinci

Moartea lui Leonardo da Vinci este consemnată la 2 mai 1519, la Clos Luce, lângă Amboise, în Franța. Avea 67 de ani și locuia acolo din 1516. A fost înmormântat inițial la biserica Saint-Florentin din Amboise. Clădirea fiind distrusă mai târziu, rămășițele sale au fost mutate în secolul al XIX-lea în capela Saint-Hubert din incinta Chateau Royal d’Amboise.

Curiozități despre Leonardo da Vinci

Câteva curiozități despre Leonardo da Vinci arată și alte laturi ale personalității sale.

Era stângaci și își scria adesea notițele de la dreapta la stânga, în așa-numita scriere în oglindă.

În scrisoarea adresată lui Ludovico Sforza și-a prezentat mai întâi aptitudinile de inginer militar, iar pictura și sculptura apar abia spre final.

A păstrat „Mona Lisa” până în ultimii ani de viață, luând tabloul cu el atunci când s-a mutat în Franța.

Manuscrisele și desenele lui Leonardo da Vinci oferă astăzi o imagine mai amplă asupra vieții lui Leonardo da Vinci, dincolo de picturile pentru care este cunoscut. Preocupările sale pentru anatomie, mecanică, geometrie și studiul naturii completează portretul unui artist profund interesat de înțelegerea lumii din jur.