REPORTAJ Foto – Deschiderea sezonului expozițional de iarnă de la Muzeul Național de Artă Contemporană

Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) și-a lansat pe 8 decembrie sezonul expozițional de iarnă, care cuprinde zece expoziții dispuse pe cele cinci niveluri.

La parter se află o expoziţie de fotografie a lui Dani Ghercă și o instalaţie „melancolică” semnată de Dorina Horătău, expertă în instrumentarea plastică a elementelor naturale.

Retrospectiva Ion Grigorescu, vernisată în urmă cu un an, este curatoriată de Călin Dan, directorul MNAC, și menținută până spre final de ianuarie la primul etaj al muzeului.

Expoziţia „Leviathan” – un proiect multi-disciplinar care combină depozitele de artă cu zone de expunere temporară și activităţile educaționale – se află la etajul al doilea, pentru al doilea sezon consecutiv.

Surpriza sezonului, retrospectiva Ștefan Câlția – o expoziţie care oferă o imagine nouă, neașteptată asupra acestui pictor consacrat, prezent acum și cu excepţionala sa operă grafică – se află la etajul al treilea.

Cele 400 de portrete create de artistul Vasile Mureșan-Murivale se întind, și în acest sezon expozițional, de-a lungul scării de vest.

O instalaţie site-specific (pictură și desen) a artistei Ana Maria Micu și o serie de fotografii Polaroid ale lui Charif Benhelima, în care abordează teme ca memoria și uitarea, politicile de reprezentare, identitate și dezrădăcinare, se află la etajul patru.

Tot la etajul al patrulea sunt expuse și lucrări ale studenţilor și absolvenţilor Universităţii Naţionale de Arte din București, în spaţiul Dialog.

Pe scara interioară se află Urban Steps, primul proiect complex de Urban & Street Art curatoriat și găzduit de o instituție muzeală de artă din România.

„Însemnări dintr-un timp trăit”, de Ștefan Câlția

Curatorial.ro a făcut turul expozițiilor, în aproximativ 2 ore, și, în afara retrospectivei Ion Grigorescu, recomandă cu titlu „obligatoriu” (sic!) vizitarea retrospectivei Ștefan Câlția.

Impresionează atât lucrările, cât designul expunerii lor – semnat de Attila Kim Architects. Curatori sunt Cătălin Davidescu și Alexandra Manole.

Expoziția „Însemnări dintr-un timp trăit” este împărțită în cinci săli/ segmente.

Cu subtitlul „Sub spectrul răului”, douăzeci de desene de mici dimensiuni și două monumentale vorbesc despre războiul din Ucraina. „Asta este meseria mea, despre restul pot vorbi cei care organizează expozițiile”, a afirmat Ștefan Câlția, prezent la vernisaj.

O altă încăpere este dedicată călătorilor, cu picturi și desene, portrete, fotografii din vizite făcute de artist și semeni ai săi în Germania, Olanda și Norvegia. Altele sunt dedicate peisajului fără timp și personajelor zoomorfe.

Cele mai multe dintre lucrări au fost realizate între 1965 și 1995. Printre ele, „Lumea ca teatru”, triptic realizat în perioada 1987 – 1989, cu punct de pornire în poezia „Glossă”, de Mihai Eminescu.

Istoria artei are nevoie de certitudini și contextualizări, iar „Însemnări dintr-un timp trăit” face parte dintr-o astfel de cercetare sistematică a operelor picturale și grafice mai puțin cunoscute din procesul creației lui Ștefan Câlția, spun curatorii.

Expoziția este deschisă la MNAC până pe 16 aprilie 2023.