Scene pe plajă în operele marilor pictori – FOTO
Picturile cu scene de plajă și litoral din stațiuni precum Trouville au fost populare pentru pictori precum Edgar Degas, Eugène Boudin, Claude Monet și Edouard Manet.
Plaja la Trouville în viziunea lui Monet
Picturile timpurii ale lui Claude Monet cu coasta Normandiei au evidențiat-o ca pe un peisaj marin funcțional, populat de pescari care trebuiau să se confrunte cu o climă rece, mări agitate și cer furtunos.
Tabloul „The Beach at Trouville”, aflat la National Gallery London, și celelalte opt pe care le-a realizat în vara anului 1870, înfăţişează o destinație de vacanță cu plaje largi de nisip, aer înviorător și arhitectură impresionantă de litoral.
Monet l-a pictat în săptămânile petrecute la Trouville alături de soția sa Camille și fiul lor Jean în vârstă de 5 ani.
Camille și o însoțitoare sunt prezentate în prim-plan, figurile lor aparent aranjate casual și decupate de ramă, mai degrabă ca un instantaneu.
Granule de nisip încorporate în vopsea arată că pânza a fost pictată cel puțin parțial pe loc.
Trăsăturile feței și detaliile costumelor sunt întrerupte pe scurt cu mișcări plate de vopsea: accentul principal aici este pe jocul de lumini și umbre.
Lumina strălucitoare a soarelui este transmisă în linii îndrăznețe de alb strălucitor, iar femeile își protejează fețele cu umbrele de soare.
Degas, admirator al printurilor japoneze
Un alt tablou ce surprinde o scenă pe plajă, „Beach Scene” (1869-’70), a fost realizat de Edgar Degas în jurul anului 1869.
Aceasta este una dintre cele patru scene de plajă pe care Degas le-a pictat în jurul anului 1869, când a călătorit pe coasta din nordul Franței, deși mai târziu a declarat că tabloul a fost finalizat în studio.
Degas a fost un mare admirator al printurilor japoneze și a adoptat multe aspecte ale compoziției lor, precum și subiectul lor. Motivul unei femei care își piaptănă părul sau îl aranjează, care apare în multe imprimeuri japoneze, a devenit parte din temele sale.
Activități de vară de-a lungul plajei
Până la mijlocul secolului al XIX-lea, orașul de coastă din Normandia Trouville se transformase într-o stațiune atractivă de pe litoral, unde veneau turiști înstăriți din Paris şi din alte părţi. Boudin a găsit o piață pregătită pentru micile sale scene care relatau activitatea de vară de-a lungul plajei. Aici, bărbați și femei bine îmbrăcați se plimbă în sus și în jos, se relaxează pe scaune sau stau pe nisip, iar bonele au grijă de copii lângă o gheretă albă. Doamnele par să poarte forfote, care au fost la apogeul modei în anii 1870. Un steag în colțul din dreapta sus flutură în briza mării.
Pânza „Beach Scene, Trouville”, ca multe dintre micile scene de plajă ale lui Eugène Boudin, pare să fi fost pictată în grabă. Un copil în prim-plan este schițat cu câteva stropi de vopsea albastră și galbenă, iar cele mai scurte tuşe de pensulă indică un scăldat în mare în fundal, în partea stângă.
Aceasta este una dintre cele două pânze ale lui Boudin din Galeria Națională care au fost deținute de prietenul său apropiat, Monet.
Soția și fratele lui Manet, pe plajă
Manet a pictat tabloul „Sur la plage”, aflat la Musee d’Orsay, în vara lui 1873, în timpul a trei săptămâni petrecute cu familia sa în micul oraș de coastă Berck-sur-Mer. El îşi surprinde soția și fratele pe plajă, așa cum o confirmă boabele de nisip amestecate cu vopseau.
Suzanne, bine protejată de soare și vânt cu un văl de muselină și un costum de vară învăluitor, este absorbită de lectura ei. Eugène, fratele pictorului și viitorul soț al lui Berthe Morisot, contemplă marea în depărtare, în aceeași poziție în care apare cu zece ani mai devreme în „Déjeuner sur l’herbe”. Cele două triunghiuri formate de figuri stabilizează compoziția. Ele întorc spatele privitorului și fiecare pare a fi cufundată în universul personal. Această izolare conferă picturii o impresie indefinibilă de melancolie.
Variațiile de culaore ale valurilor mării, de la albastru ultramarin adânc la verde smarald, sunt redate prin benzi orizontale de culoare care se succed într-un crescendo puternic.
Spaţiul este lipsit de orice efect de profunzime si pare aplatizat. Acesta este și motivul pentru care această lucrare este considerată una dintre picturile lui Manet unde „japonismul” este evident.
Această pânză, care i-a aparținut lui Jacques Doucet, este prezentată într-un superb cadru art deco cu lac roșu și negru care accentuează caracterul extrem de oriental al picturii.
Credit foto: National Gallery, Musee d’Orsay