Sotheby’s a fost exonerată de acuzațiile de complicitate la fraudă în cazul Rybolovlev

Sotheby’s a fost exonerată, la tribunalul federal din Manhattan, de acuzațiile potrivit cărora l-ar fi ajutat pe dealerul de artă elvețian Yves Bouvier să-l fraudeze pe miliardarul rus Dmitri Rybolovlev, într-un proces civil care a durat trei săptămâni.

La 30 ianuarie, un juriu alcătuit din zece newyorkezi a deliberat cinci ore, timp în care a discutat probe precum corespondența prin e-mail dintre Samuel Valette, care în prezent este șeful vânzărilor private al casei de licitații, și Bouvier. Avocatul reclamantului a susținut că aceste e-mailuri arătau că Valette a modificat cu bună știință evaluările pentru Bouvier, pe care dealerul le-a trimis apoi lui Rybolovlev pentru a justifica majorări importante ale prețurilor operelor pe care acesta le cumpărase deja.

Spre deosebire de un proces penal, care presupune că un acuzat trebuie să fie găsit vinovat dincolo de orice îndoială, procesele civile necesită doar dovezi clare și convingătoare.

În ciuda rezultatului favorabil pentru Sotheby’s, o mare parte din mecanismele interne și din practicile de afaceri ale acesteia au fost dezvăluite în timpul procesului, care a oferit o incursiune rară în lumea secretă a vânzărilor private ale caselor de licitații care, în ultimii ani, reprezintă o mare parte din comisioanele Sotheby’s și ale concurenților lor.

Lipsă de transparență în piața de artă

Daniel Kornstein, avocatul principal al companiei lui Rybolovlev care a fost numită reclamant, Accent Delight International, a spus într-un comunicat preluat de artnews.com că, deși partea sa a pierdut cazul, „și-a atins obiectivul de a face lumină asupra lipsei de transparență care afectează piața de artă”.

„Această secretomanie a făcut dificilă dovedirea unui caz complex de complicitate la fraudă. Acest verdict nu face decât să evidențieze nevoia de reforme, care trebuie făcute în afara sălii de judecată”, a adăugat el.

De-a lungul procesului, avocatul lui Rybolovlev a susținut că scopul final al acestuia este „o mai mare transparență pe piața de artă”. Cu toate acestea, în timpul pledoariilor finale, avocatul Sotheby’s, Marcus Asner, a susținut că, deși a fost de acord că s-a profitat de Rybolovlev, disputa sa nu era cu Sotheby’s, ci cu Bouvier, care, deși nu a fost parte în proces, a fost menționat mai mult decât reclamantul sau pârâtul în timpul procedurilor.

Procesul marchează sfârșitul uneia dintre cele mai lungi și mai mediatizate dispute din lumea artei. Rybolovlev, care a vândut în 2017 celebrul „Salvator Mundi” atribuit lui Leonardo da Vinci, adjudecat contra sumei de 450 de milioane de dolari (cu taxe) la o licitație Christie’s, l-a acuzat pe Bouvier de fraudă în mai multe jurisdicții din întreaga lume, dar fără succes. Pretențiile sale împotriva lui Bouvier în Singapore au fost respinse după ce instanța a considerat că Elveția este o jurisdicție mai potrivită pentru disputa lor.
La scurt timp, procedura deschisă în Elveția contra dealerului tabloului „Salvator Mundi”, a fost închisă de un procuror elvețian care a cerut părților să ajungă la o soluție amiabilă.

Magritte, Klimt, Modigliani și da Vinci, la tribunal

Rybolovlev a cumpărat 38 de lucrări de-a lungul relației lui cu Bouvier, dintre care 12 au fost furnizate de Sotheby’s și doar 4 au fost admise în proces de către judecătorul Jesse M. Furman de la Curtea Districtuală din SUA: „Domaine d’Arnheim”, de René Magritte, „Water Serpents II”, de Gustav Klimt, „Tete”, o sculptură de Amedeo Modigliani, și „Salvator Mundi”, de Leonardo da Vinci.

În cazul fiecăreia dintre aceste lucrări și în cazul fiecărei tranzacții în care Bouvier i-a vândut opere de artă lui Rybolovlev, dealerul elvețian a achiziționat lucrarea prin intermediul unui holding, înainte de a i-o oferi lui Rybolovlev cu o marjă de profit foarte mare. Potrivit lui Rybolovlev, Bouvier lucra pentru el în calitate de consilier de artă, afirmație pe care Bouvier o neagă, deși în fiecare tranzacție a luat un comision de vânzare în plus față de marja de profit, despre care Rybolovlev a declarat că nu știa.

În cele din urmă, Asner a argumentat că Sotheby’s nu poate fi răspunzătoare pentru pierderea suferită de Rybolovlev în tranzacțiile sale cu Bouvier, deoarece nu a avut cunoștință și nu a obținut niciun profit din presupusa înșelăciune a lui Bouvier. În pledoaria sa finală, avocatul a subliniat că era puțin probabil ca un om de afaceri de talia lui Rybolovlev să fi ignorat orice măsură de precauție în cei 12 ani în care a achiziționat lucrări de la Bouvier, să nu fi oficializat niciodată relația agent-mandant sau să verifice unde se duceau banii săi și de la cine cumpăra.