Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Artǎ   /  Istoria mai puțin cunoscută a termenului „capodoperă”
london ,may,2023:,the,royal,academy,of,arts,in,mayfair,

Istoria mai puțin cunoscută a termenului „capodoperă”

Știați că… termenul „capodoperă” își are originea în Evul Mediu, când artiștii erau nevoiți să prezinte breslei de meșteșugari din care făceau parte o lucrare de excepție?

Dicționarul englez Oxford definește „capodopera” (masterpiece, n.r.) ca fiind o „lucrare de o măiestrie sau pricepere remarcabilă”, în special „cea mai importantă operă a unui anumit artist”. Astăzi, termenul este folosit mai lesne, pentru orice creație deosebită, dar în Evul Mediu, creatorii erau nevoiți să realizeze o capodoperă pentru a-și câștiga titlul de „maestru”.

De la ucenic la maestru

În Evul Mediu, tinerii (adesea în vârstă de aproximativ 12 ani) erau ucenici la maeștri și munceau, fără a fi plătiți, în atelierul acestora pentru a-și perfecționa meșteșugul. Puteau avansa pentru a deveni „journeyman”, o poziție între ucenic și maestru, în care puteau câștiga un salariu.

Odată ce deveneau maeștri în urma uceniciei, ei se puteau alătura unei bresle. Într-o astfel de organizație, membrii puteau învăța unii de la alții, iar odată ce unul devenea maestru în breaslă putea să își deschidă propriul atelier și să aibă proprii ucenici.

Breslele, care erau scutite de anumite taxe, controlau concurența în domeniile de creație: membrii aceleiași bresle nu puteau să ia munca altora sau să diminueze prețurile. Numele de breaslă provine de la cuvântul „gilden”, de origine saxonă, care înseamnă „a plăti”, iar membrii cotizau în breaslă.

Meșteșugurile în care oamenii puteau deveni maeștri erau diverse, de la aurărie la confecționare, de la tâmplărie la pictură. Spre exemplu, la mijlocul secolului al XIV-lea, Florența avea 21 de bresle, iar breasla țesătorilor controla aproximativ 30.000 de lucrători din orașul italian.

Pentru a fi promovat la rangul de maestru, un creator trebuia să prezinte o capodoperă breslei pentru a demonstra că stăpânește abilitățile meseriei. Adesea, erau oferite linii directoare în realizarea capodoperei, majoritatea pictorilor executând fie o reprezentare a Madonei cu Pruncul, fie crucificarea lui Iisus. Capodoperele de succes erau apoi păstrate de breaslă.

Academia Regală din Londra încă folosește un sistem similar, solicitând artiștilor o „lucrare de diplomă” care să fie analizată de un comitet al forului.