Whistler – Peisaje, portrete și design, în cea mai importantă retrospectivă europeană recentă

De fiecare dată când „Arrangement in Grey and Black No. 1” (1871) al lui James McNeill Whistler, mult mai cunoscut ca „Mama lui Whistler/ Whistler’s Mother”, părăsește Musée d’Orsay este un eveniment. Faptul că tabloul a ajuns foarte rar în Anglia, țara în care cariera artistului de origine americană a atins apogeul, face ca prezența în capitala britanică în acest sezon să fie cu atât mai semnificativă.

Whistler și-a apropiat portretistica tot mai mult de abstracție, la Londra, trădând tradițiile acceptate în materie de culoare și compoziție și deschizând astfel calea pentru moderniștii care au urmat. O expoziție cu 150 de lucrări Whistler, deschisă la Tate Britain în perioada 21 mai – 27 septembrie, confirmă acest lucru: de la pictură la desen, de la gravură la design.

Tate Britain găzduiește cea mai mare retrospectivă dedicată lui James McNeill Whistler în Europa în ultimele trei decenii.
Vizitatorii vor descoperi un artist cu o viziune provocator de experimentală și o celebritate cosmopolită care a perturbat societatea victoriană în căutarea adevărului, a frumuseții și a progresului artistic.

Expoziția începe într-o sală inspirată de atelierul lui Whistler. Sunt reunite patru autoportrete importante din întreaga sa carieră, inclusiv „The Artist in His Studio” (1865 – 1866), precum și două portrete remarcabile în mărime naturală ale pictoriței Maud Franklin. Acestea vor fi înconjurate de colecțiile proprii ale lui Whistler de ceramică din Asia de Est, gravuri japoneze și mobilier proiectat de artist, precum și de șevaletul, paleta de culori și pensulele sale, evocând mediul de lucru și procesul creativ al artistului.

Caiete de schițe, expuse public pentru prima dată

James McNeill Whistler a fost o personalitate cu adevărat internațională, care și-a construit o carieră nomadă ce s-a întins pe patru continente. Pentru prima dată, perioada adolescenței lui e explorată prin prisma studiilor pe care le-a urmat la Academia Imperială de Arte din Sankt Petersburg și la Academia Militară a Statelor Unite de la West Point. Printre acestea se numără și primele caiete de schițe, expuse public pentru prima dată.

După ce s-a mutat la Paris, la vârsta de 21 de ani, Whistler a îmbrățișat atmosfera dinamică și boemă a orașului și, alături de tineri contemporani precum Edgar Degas, a dezvoltat un interes pe tot parcursul vieții pentru subiectele și spațiile clasei muncitoare. Gravurile lui despre viața modernă vor fi reevaluate alături de primele sale picturi în ulei din natură, picturi ale prietenilor și autoportretul „Whistler Smoking” (1856 – 1860), nevăzut de la moartea sa.

Whistler și-a petrecut ultimii ani din al treilea deceniu de viață făcând naveta între Paris și Londra, fiind un pionier al tehnicilor impresioniste și pictând peisaje în aer liber, inclusiv coasta franceză și spectacolul modern al Tamisei industrializate.

Interioare domestice care i-au adus faima

Expoziția va prezenta primele și cele mai importante lucrări ale sale din domeniul peisajului, „Coast of Brittany” (1861) și „Wapping” (1860-1864), precum și interioare domestice pentru care a câștigat recunoașterea criticilor.

Într-un împrumut de referință pentru Marea Britanie, lucrarea emblematică a lui Whistler, „Arrangement in Black and Grey: Portrait of the Painter’s Mother” (1871), va fi prezentată ca parte a unui „triptic” familial, alături de autoportretul său „Arrangement in Grey: Portrait of the Painter” (1872), și portretul fratelui său, „Portrait of Dr. William McNeill Whistler” (1871 – 1873).

Design interior provocator

Elegantul „Butterfly Cabinet” este expus în contextul designului interior provocator al lui Whistler, în special al operei „Harmony in Blue and Gold: The Peacock Room/ Armonie în albastru și auriu: Camera Păunului” (1877), de la Galeria de Artă Freer din Washington.

Expoziția găzduiește și cea mai mare colecție de peisaje nocturne ale lui Whistler din ultimii peste 30 de ani, începând cu primul, pictat în Chile („Nocturne in Blue and Gold: Valparaiso”, 1865 – 1874) și terminând cu ultimul, pictat în Italia („Nocturne: Blue and Gold – St Mark’s, Venice”, 1880).

În Marea Britanie, Whistler a transformat priveliștile nocturne ale fabricilor și grădinilor de agrement de-a lungul Tamisei, reflectate de felinarele stradale și focurile de artificii, în opere de artă atemporale și pline de atmosferă.

Tate va oferi o perspectivă nouă asupra modului în care Whistler a realizat aceste picturi, care au provocat dispute aprige între artiști, mecena și critici, și chiar un proces, care a dus la falimentul său și la exilul din Londra.

Călătorii și noi tehnici poetice în artă

Whistler a continuat să lupte pentru viziunea sa asupra frumuseții până la sfârșitul vieții. Și-a petrecut ultimele două decenii călătorind prin Marea Britanie, Europa și Africa de Nord, explorând tehnici poetice și spontane în fiecare mediu artistic.

A devenit din ce în ce mai experimental, iar stilul său a căpătat un caracter tot mai atmosferic și abstract, ceea ce a dus la realizarea unora dintre cele mai frumoase gravuri și litografii ale sale, printre care se numără „Dance House: Nocturne” (1889). La Londra, și-a expus noile teorii în scrisori satirice, broșuri și în spectacolul „Mr Whistler’s 10 O clock”. În plus, a organizat expoziții personale și de grup revoluționare, cu scheme de culori mai deschise și mobilier minimalist, anticipând estetica modernă a „cubului alb”.

Expoziția se încheie cu exemple excepționale de portrete în mărime naturală, refăcute în repetate rânduri până când au devenit aproape fantomatice, de la misteriosul „Portrait of Lady Archibald Campbell” din 1883 până la „Gold and Brown: Self Portrait”, inspirat de Rembrandt, din 1896 – 1898.

Fotografie principală: „Harmony in Blue and Gold: The Peacock Room”