Vermeer a folosit, potrivit unei noi biografii, o cameră obscură pentru a-şi realiza celebrele tablouri

Pictorul olandez Johannes Vermeer a folosit o cameră obscură pentru a-şi realiza tablourile sale celebre datorită preciziei şi luminii lor, a anunţat Rijksmuseum din Amsterdam, citând date dintr-o nouă biografie.

Potrivit acestei cărţi, pictorul a fost instruit în utilizarea acestei camera obscure de preoţii iezuiţi, relevând pentru prima dată influenţa Bisericii Catolice asupra lui Vermeer (1632-1675), născut protestant înainte de a se converti, a indicat muzeul într-un comunicat.

Găzduind 28 de tablouri, Rijksmuseum organizează în februarie cea mai mare expoziţie dedicată vreodată pictorului Epocii de Aur olandeze, a cărei viaţă rămâne puţin cunoscută, în comparaţie cu operele sale, precum „Fata cu cercel de perlă”.

Locuinţa sa de la Delft, între Haga şi Rotterdam, se afla lângă o misiune iezuită, cu o biserică ascunsă, „unde probabil a intrat în contact cu iezuiţii pentru prima dată în legătură cu camera obscură”, potrivit biografiei care va apărea în ianuarie şi care a fost scrisă de Gregor Weber, responsabil cu departamentul de pictură de la Rijksmuseum.

Lumini şi umbre

Folosită în diferite forme de mii de ani, „camera obscura”, sau camera întunecată, este un instrument optic care implică o cameră întunecată sau o cutie în care imaginea este proiectată printr-un mic orificiu sau o lentilă.

„De mai mulţi ani, circulă zvonuri potrivit cărora Vermeer a folosit o cameră întunecată pentru a-și produce lucrările, cunoscute pentru utilizarea luminii și a umbrelor.

Iezuiții „considerau camera obscură un instrument de observare a luminii divine a lui Dumnezeu”, a explicat muzeul, adăugând că Weber a descoperit un desen al preotului care locuia alături de Vermeer, în care apar aceste efecte.

Efectul caracteristic produs de cameră, cu centrul focalizat, dar lăsând alte zone nefocalizate, este „tocmai ceea ce realizează Vermeer” în pictura sa „The Lacemaker”, expusă la Luvru din Paris, a adăugat el.

Cultul catolic a fost interzis la sfârșitul secolului al XVI-lea de către calviniștii olandezi, dar aproximativ o treime din populație a rămas loială Vaticanului.

Foto credit: „The Lacemaker”, Johannes Vermeer, 1666-68, Musée du Louvre, Paris