Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Natură   /  Anul 2023, cel mai cald din istorie în România
hot,temperature,thermometer,on,yellow,sky,with,sun,shining,in,summer

Anul 2023, cel mai cald din istorie în România

Anul 2023 a fost cel mai cald înregistrat vreodată în România, cu o temperatură medie de 12,5C și o abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010.

Fenomenele meteorologice extreme vor deveni mai frecvente și mai intense, avertizează specialiștii, încălzirea fiind evidentă în toate regiunile de pe glob.

Pe 21 octombrie 2023 au fost înregistrate recorduri la 129 de stații meteo din țară, cu maxime de 24 – 35 grade Celsius, iar Crăciunul a fost cel mai călduros din toți anii de când se fac înregistrări, cu tempratură de aproximativ 21C, la Calafat.

Intervalul 2012 – 2023 reprezintă cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform datelor publicate de Administrația Națională de Meteorologie.

Activitatea umană, o presiune prea mare asupra naturii

„Nu mai poate nega nimeni că activitatea umană a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar măsurile care sunt impuse prin acorduri internaționale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devin absolut necesare. România sprijină efortul Uniunii Europene de a combate atât cauzele, cât şi efectele încălzirii globale, conștientă fiind că atingerea ţintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalităţile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon şi emisiile de gaze cu efect de seră presupun un efort comun, concertat, statele având obligaţia de a respecta angajamentele pe care părţile şi le-au asumat prin Acordul de la Paris şi prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat în 2021.
Astfel, România susţine determinarea Uniunii Europene de a căuta soluţii eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale ţărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice şi este solidară cu acestea și şi-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050”, a ttransmis Mircea Fechet, ministrul Mediului.

40 de gigatone de CO2, emise anual

Potrivit serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată și la nivel european, iar oamenii de știință avertizează că încălzirea globală, perioadele de secetă severă, vor continua în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creștere.

Tendința actuală a încălzirii globale este rezultatul activităților antropice (probabilitate de peste 95%) și se desfășoară cu o rată fără precedent. Acest fenomen este strâns legat de efectul de seră proces prin care atmosfera captează o partea a energiei solare, cealaltă parte fiind radiată înapoi în spațiu. Gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili iar în prezent, depășesc semnificativ nivelurile preindustriale.

Omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând și alți factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ 5 ani.

Ritmul schimbărilor climatice a crescut alarmant

În vederea combaterii încălzirii globale, au fost numeroase discuții despre efectele acesteia în cadrul mai multor conferințe și s-au adoptat tratate menite să reglementeze acțiunile necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Organizația Meteorologică Mondială a afirmat în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, că, în 2023, condițiile extreme înregistrate au „lăsat o amprentă de devastare și disperare”, precizând și că ritmul schimbărilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.

Cea mai caldă toamnă boreală

Temperatura medie la suprafaţa globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce priveşte media anuală. În fiecare lună au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai caldă toamnă boreală, din emisfera nordică, din timpurile moderne.

„2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată în istorie”, a declarat Samantha Burgess, şef adjunct al Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice, într-un comunicat de presă.

Și pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, anul 2023 a fost cel mai cald din istorie.
Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun. Media zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la stația meteo de la Calafat au fost înregistrate aproximativ 21 de grade, un record de temperatură al ultimilor șase ani. O masă de aer tropical a ajuns din sudul continentului în țara noastră și, astfel, s-au atins temperaturi foarte ridicate în decembrie.

UPDATE

Anul 2023 a fost confirmat ca fiind cel mai călduros din istorie, ca urmare a schimbărilor climatice provocate de om și stimulat de fenomenul meteorologic natural El Niño.

Anul trecut a fost cu aproximativ 1,48C mai cald decât media pe termen lung înainte ca oamenii să înceapă să ardă cantități mari de combustibili fosili, potrivit serviciului climatic al Uniunii Europene.

Începând din luna iulie, aproape în fiecare zi a fost înregistrat un nou vârf de temperatură a aerului la nivel global pentru acea perioadă a anului. De asemenea, temperaturile de la suprafața mării au depășit maximele anterioare.