ExoMars – Agenția Spațială Europeană, pregătită să lanseze roverul „Rosalind Franklin” spre Marte

Agenția Spațială Europeană pune la punct ultimele detalii pentru lansarea roverului „Rosalind Franklin” spre Marte, proiect ce face parte din misiunea ExoMars, derulată împreună cu Rusia pentru explorare și pentru a afla dacă vreodată a existat viață pe Planeta Roșie.

Roverul „Rosalind Franklin”, botezat astfel în onoarea cercetătoarei britanice care a avut un rol important în descoperirea structurii moleculare a ADN, a început anul cu luni de teste de succes și operațiuni de mentenanță în spate. Toate instrumentele sunt pregătite, cu mici reglaje ce urmează să fie finalizate luna aceasta.

„Roverul este gata și odată cu testul reușit al parașutelor suntem optimiști că vom respecta data lansării din septembrie”, a spus Pietro Baglioni, șeful echipei misiunii ExoMars a ESA, potrivit esa.int.

Roverul se află acum într-o încăpere sterilă din incinta Thales Alenia Space din Torino (Italia), alături de însoțitorul lui, platforma de amartizare Kazachok.

După o evaluare finală, efectuată la sfârșitul lunii martie, toate componentele – roverul, modulul de coborâre, platforma de amartizare și transportatorul – vor fi mutate în locul lansării, cosmodromul Baikonur din Kazahstan, de unde va porni misiunea.

„Chiar înainte de ultima călătorie pe Pământ, vom încărca ultima versiune de software care va permite roverului să cerceteze autonom Marte”, a explicat Pietro Baglioni.

Primele acțiuni pe Marte

După coborârea pe suprafața Planetei Roșii, cum este supranumită Marte, un moment foarte așteptat în misiunea ExoMars va fi acela în care „Rosalind” va părăsi platforma de amartizare și va rula pe solul marțian pentru prima dată. Desprinderea de Kazachok este o acțiune dirijată cu grijă pe care inginerii o repetă pe Pământ.

Geamănul lui „Rosalind Franklin”, roverul „Amalia”, a părăsit platforma cu succes în timpul celor mai recente teste pe un simulator de teren marțian, la ALTEC din Torino.

În timp ce aceste exerciții durează aproximativ 15 minute, întreg procesul va necesita câteva zile marțiane. După amartizare, roverul va avea nevoie de mai mult de o săptămână să își desfășoare roțile și să își instaleze puntea, între altele.

„Desprinderea este o operațiune lungă și esențială. Trebuie să fim atenți și să o derulăm foarte încet pentru extra siguranță”, a spus Andrea Merlo, șeful diviziei robotice a ExoMars de la Thales Alenia Space.

Platforma de amartizare are două rampe de ieșire: una în față și alta în spate. „Rosalind” este conceput să parcurgă pante abrupte, însă va depinde de controlorii de pe Pământ să decidă care este cel mai sigur drum.

Merlo a adăugat: „Odată ce cele șase roți ating suprafața, va începe povestea acestui rover pe Marte. Ne simțim pregătiți și abia așteptăm misiunea reală”.

Amalia și Rosalind

Roverul geamăn din ExoMars, cunoscut până acum sub numele Ground Test Model, are o nouă identitate: Amalia. Modelul de testare a împrumutat numele profesorului Amalia Ercoli Finzi, astrofizician cu mare experiență în dinamica zborurilor spațiale.

Amalia Ercoli Finzi este prima femeie care a absolvit inginerie aeronautică în Italia și, pe lângă funcția de consilier științific al ESA și NASA, ea a conceput sonda de forare a Philae, landerul sondei spațiale Rosetta, și a făcut presiuni pentru dezvoltarea sondei de forare ExoMars încă din urmă cu 20 de ani.

„Sunt flatată și onorată că un element esențial din misiunea ExoMars este botezat după mine. Marte ne așteaptă”, a transmis ea.

Inginerii folosesc roverul „Amalia” pentru a recrea diverse scenarii și a lua decizii care vor menține siguranța lui „Rosalind” în mediul marțian. Modelul este complet reprezentativ pentru ceea ce va putea să facă roverul pe Planeta Roșie.

„Distracția a început. Vom folosi Amalia pentru a derula operațiuni riscante, de la rularea pe pantele marțiene, căutând cea mai bună cale pentru operațiuni științifice, la forare și analizarea de roci”, a mai explicat Merlo.

Roverul de testare a prezentat până acum mostre de sol forate de la 1,7 metri și operează toate instrumentele în timp ce trimite informații științifice către Rover Operation Control Centre (ROCC), centrul operațional care va orchestra itinerariul roverului european pe Marte.

ExoMars, muncă de echipă

„Cooperarea între industriile europeană și rusă, coordonarea între agențiile spațiale și munca echipelor tehnice au fost remarcabile”, a completat Baglioni.

În Baikonur au început pregătirile pentru lansare, iar o echipă de asistență lucrează la centrul ESOC (European Space Operations Centre) din Darmstadt, Germania.

Trace Gas Orbiter al ESA – Roscosmos așteaptă sosirea ExoMars pe Planeta Roșie. Pe lângă misiunea sa științifică, sonda aflată în orbită din 2016 se bazează pe datele roverului Perseverance al NASA, care a amartizat în urmă cu aproximativ un an. Pe suprafața marțiană se află, din 2021, și roverul chinez Zhurong.

Misiunea ExoMars 2022 a ESA – Roscosmos va fi lansată cu o rachetă Proton-M, în perioada 20 septembrie – 1 octombrie 2022. Este așteptat ca ea să ajungă în regiunea Oxia Planum a Marte pe 10 iunie 2023, de unde va începe explorarea.

În Europa, roverul este un joint venture al Thales Alenia Space și Leonardo. Responsabil pentru vehicul este Airbus UK.

Credit foto: European Space Agency