Poluarea luminoasă provocată de sateliți, o amenințare pentru astronomie
Sateliții de pe orbita joasă bruiază fotografiile astronomilor cu cerul nopții, distrugând imaginile și afectând capacitatea lor de a face noi descoperiri.
Mai mult de 3.000 dintre cei 5.000 de sateliți activi care orbitează în jurul Pământului aparțin companiei SpaceX a lui Elon Musk, inclusiv flota Starlink. Alte 12.000 de lansări Starlink au fost aprobate, iar SpaceX dorește ca pe lângă acestea să mai lanseze 30.000 de sateliți de a doua generație, care să acopere întregul glob.
China și Rusia au de asemenea aspirații privind dominația mondială a sateliților, iar acuzațiile au fost emise cu privire la ce țări sau companii ar putea să încalce regulile spațiale.
Aceste mega-constelații de sateliți bruiază din ce în ce mai mult fotografiile astronomilor cu cerul nopții, distrugând imaginile și amenințând capacitatea acestora de a face noi descoperiri.
Sateliții de pe orbita joasă a Pământului, inclusiv Starlink, provoacă de asemenea interferențe radio cu instrumentele astronomice sensibile. Dar contribuția lor la luminozitatea artificială a cerului de noapte („skyglow”) – care se adaugă la poluarea luminoasă cauzată de iluminarea orașelor lumii – este cea care îi îngrijorează cel mai mult pe astronomi.
Nou tip de poluare luminoasă
Când SpaceX a lansat primii 60 de sateliți Starlink, în 2019, astronomii au fost surprinși de cât de luminoși erau și au avertizat că vor începe să afecteze astronomia „chiar și în cele mai îndepărtate locuri întunecate”.
În 2020, când au fost lansate alte sute, Alice Gorman, arheolog spațial al Universității Flinders, a avertizat asupra „schimbării radicale”.
„În câteva generații nu va mai fi nimeni în viață care să își amintească cerul nopții înainte de acești sateliți”, a spus ea, citează The Guardian.
Astronomul general al guvernului australian, Fred Watson, îi numește „noul copil din cartier” în materie de poluare luminoasă.
El a spus anul acesta Societății Astronomice din Victoria că numărul de sateliți pe orbită ar putea ajunge la 100.000 până la sfârșitul deceniului, deoarece este din ce în ce mai ieftin să fie fabricați și lansați.
Sateliții, o amenințare existențială la adresa astronomiei terestre
NASA spune că astfel de cifre nu înseamnă doar o creștere a numărului de coliziuni orbitale, ci și că reflexiile de lumină ar putea interfera cu sateliții științifici ai agenției spațiale americane, ar putea afecta imaginile Telescopului Spațial Hubble și chiar ar putea amenința șansele de a găsi un asteroid care amenință Pământul.
Astronomul Jonathan McDowell de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru astrofizică a numit flotele de sateliți o „amenințare existențială la adresa astronomiei terestre”.
Astrofizicianul dr. Brad Tucker, tot de la Australian National University, spune că majoritatea organizațiilor astronomice importante au acum oameni care lucrează numai la „amenințarea tot mai mare” a mega-constelațiilor.
„Telescopul nostru, SkyMapper, primește întotdeauna imagini ale sateliților, iar acum este un fenomen cu care trebuie să ne confruntăm. Afectează observațiile”, a afirmat el.
Tucker colaborează cu Observatorul Vera C Rubin din Chile, care spune că aproape o treime din imaginile sale vor conține cel puțin o dungă de satelit dacă vor fi lansați sateliții planificați de SpaceX.
Cercetătorii de la Rubin au avertizat că sateliții amenință potențialele descoperiri și vor reprezenta o „amenințare semnificativă la adresa misiunii principale a [observatorului] Legacy Survey of Space and Time: descoperirea neașteptatului”.
Noon, o femeie Gamilaraay, este de părere că Starlink și alți sateliți amenință și cunoștințele culturale aborigene și afectează instinctele animalelor migratoare. „Dacă nu putem vedea constațiile, nu putem avea acces la cunoștințe noastre”.
Inteligența Artificială și poluarea luminoasă
O publicație recentă a Universității Flinders a subliniat faptul că, deși aceste mega-constelații ajută la conectarea lumii prin telecomunicații ieftine, există foarte puține reglementări.
Guvernele trebuie să fie atente, deoarece corporațiile gigant intră în „goana după aur” în domeniul sateliților, avertizează publicația.
SpaceX nu a răspuns cu privire la această problemă. Compania a dezvoltat mai întâi un strat mai întunecat (pentru DarkSats), apoi a trecut la VisorSats pentru a reduce reflexiile de lumină. Dar sateliții sunt în continuare prea luminoși.
Tucker spune că există modalități de soluționare a problemei – cum ar fi utilizarea inteligenței artificiale pentru a curăța imaginile. El atrage atenția asupra eforturilor Uniunii Astronomice Internaționale de a rezolva această problemă prin intermediul unui nou Centru pentru protecția cerului întunecat și liniștit. Centrul va încerca să implice și să educe oamenii, să crească gradul de conștientizare și să dezvolte soluții tehnice, de reglementare și de programare.
Watson spune că Agenția Spațială Australiană trebuie să sprijine industria de sateliți, în creștere, și, în același timp, să susțină infrastructura astronomică. El este optimist că acest lucru e posibil, chiar dacă stelele vor fi mai greu de privit. „Astronomia nu va mai fi la fel – dar va fi în continuare distractivă”, a conchis el.
