Meșterii tiparului. Tipografii din București în secolul al XVIII-lea
„Meșterii tiparului. Tipografii din București în secolul al XVIII-lea”, o istorie a cărții și a celor care au dat formă cuvântului scris, este găzduită de Palatul Suțu în perioada 11 iunie – 27 septembrie.
Curator este dr. Daniela Lupu, șef serviciu Documentare, Bibliotecă, Arhivă, Comunicare de la Muzeul Municipiului București.
Proiectul expozițional este dedicat unei pagini esențiale din istoria culturală a orașului: afirmarea Bucureștiului ca principal centru tipografic al Țării Românești în epoca domniilor fanariote.
Expoziția propune o perspectivă rar explorată în discursul muzeal: cartea veche nu ca simplu suport al textului sau ca obiect auxiliar într-o narațiune istorică, ci ca operă tipografică în sine. În centrul demersului se află meșterii tipografi – profesioniști ai cuvântului tipărit – cei care au transformat manuscrisul în carte, printr-un proces complex ce îmbina cunoașterea intelectuală cu o muncă manuală extrem de specializată.
Cum se tipărea o carte în secolul al XVIII-lea
Vizitatorii sunt invitați să descopere universul tipografiei bucureștene din secolul al XVIII-lea prin intermediul volumelor imprimate de tipografi precum popa Stoica Iacovici și familia sa, logofătul Radu Iacovici, Barbu Bucureșteanul, Grigore Stan Brașoveanul, Stanciu Tomovici și frații Nicolae și Ioan Lazaru, veniți din Ioanina. Cărțile expuse, selectate din colecția Bibliotecii Muzeului Municipiului București, permit reconstituirea activității unor personaje ale căror vieți rămân, în mare parte, necunoscute, dar ale căror nume sunt consemnate pe filele de titlu ale tipăriturilor.
Expoziția explică, într-un mod accesibil, cum se tipărea o carte în secolul al XVIII-lea: ce utilaje și materiale erau folosite, care erau etapele procesului de imprimare și cât de importantă era munca de echipă. Un loc central îl ocupă tradiția profesională transmisă din generație în generație, moștenire legată direct de figura lui Antim Ivireanul, care a impus standarde intelectuale și morale ridicate pentru exercitarea meșteșugului tiparului. Expoziția pune în valoare rolul tipografilor în circulația cărții românești și grecești, în introducerea limbii române în cult, în consolidarea culturii scrise și în răspândirea ideilor Iluminismului în spațiul românesc și ortodox.
Prin tematica sa și prin obiectele prezentate, expoziția se adresează atât specialiștilor și pasionaților de istorie, cât și publicului interesat de Bucureștiul vechi, de istoria cărții și de poveștile discrete ale celor care au lucrat „cu mintea și cu mâinile” pentru a da formă cuvântului tipărit.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 11 iunie – 27 septembrie 2026, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00 (ultima intrare, la ora 17.30).
