Riken Yamamoto, laureat al premiului Pritzker pe 2024
Premiul Pritzker, cea mai importantă distincție pentru arhitectură, a fost acordat anul acesta maestrului Riken Yamamoto, în vârstă de 78 de ani, ale cărui lucrări variază de la o stație de pompieri din Hiroshima cu acces liber la o clădire aparent făcută din cărți.
El a proiectat de la șiruri de locuințe publice conectate prin pasarele supraînălțate și terase comune, la clădiri universitare elegante din sticlă proiectate pentru o transparență maximă între departamente.
Yamamoto nu a făcut vreodată parte din avangarda la modă din genul „arhitectului vedetă” pe care Pritzker l-a onorat adesea în trecut. El nu provine nici dintr-o regiune ignorată sau subestimată, așa cum premiul a încercat să evidențieze în ultimii ani. În schimb, pe parcursul unei cariere care se întinde pe cinci decenii, a produs un corp consistent de lucrări într-un stil neutru, modernist, creând forme din oțel, beton și sticlă, care, la prima vedere, ar putea entuziasma cu greu.
Juriul premiului Pritzker a punctat că arhitectura lui Yamamoto servește „atât ca fundal, cât și ca prim-plan al vieții de zi cu zi, estompând granițele dintre public și privat și sporind oportunitățile de întâlnire spontană a oamenilor”.
De la locuințe private la campusuri și muzee
Riken Yamamoto, născut în 1945, la Beijing, a crescut într-o casă care i-a format simțul pentru spațiu, în mod special în ceea ce privește relația dintre public și privat. Casa a fost construită după modelul unei machiya japoneze tradiționale, cu farmacia mamei lui în față și zona de locuit în spate. „Pragul de pe o parte era pentru familie, iar pe cealaltă parte pentru comunitate. Eu stăteam la mijloc”, spunea el, potrivit The Guardian.
Licențiat al Universității Nihon în 1967 și cu studii de master la Universitatea de Arte din Tokyo finalizate în 1971, Yamamoto a călătorit mult cu mentorul său, Hiroshi Hara, petrecând luni întregi cu mașina prin Europa și America de Sud, urmate de o expediție în Irak, India și Nepal, documentând interacțiunile sociale și pragurile dintre spațiile publice și cele private peste tot pe unde a mers.
Și-a înființat cabinetul, Yamamoto & Field Shop, în 1973, și mai întâi a executat comenzi pentru case particulare. Au urmat proiecte pentru locuințe sociale, începând din 1991, școli, campusuri universitare și muzee (ex: Yokosuka Museum of Art, Biblioteca Tianjin). Propria lui casă, construită în 1986, este un monument al interacțiunii între vecini. Ea face parte dintr-un grup de apartamente dintr-o clădire cu destinație mixtă, cu magazine la parter, care încorporează o serie de grădini pe acoperiș și terase ce permit vecinilor să se retragă sau să grădinărească împreună.
Credit foto: riken-yamamoto.co.jp
