Luvru vulnerabil: o ușă lăsată larg deschisă ar fi permis oricui să intre în muzeu
Duminică, 3 mai, aripa Denon a Muzeului Luvru. În Marea Galerie, unde sunt expuse capodopere ale picturii italiene, o ușă a fost găsită larg deschisă, în condițiile în care primii vizitatori urmau să sosească la ora 9.00, potrivit informațiilor difuzate de BFMTV. O fotografie a fost realizată în momentul în care s-a făcut descoperirea.
Această ușă-fereastră, situată la etajul 1, dă direct spre Quai François-Mitterrand, pe malul Senei. Exact acolo unde infractorii și-au instalat nacela, duminică, 19 octombrie 2025, și au furat opt bijuterii ale Coroanei Franței, provocând un prejudiciu estimat la 88 de milioane de euro.
Cu o lungime de 460 de metri, Marea Galerie găzduiește tablouri importante pictate în special în perioada Renașterii, precum trei capodopere semnate de Leonardo da Vinci: „Fecioara cu Stâncile”, „Sfântul Ioan Botezătorul” și „Fecioara cu Pruncul și Sfânta Ana”. În această sală, numită odinioară „Galeria de la Malul Apei”, sunt expuse și tablouri ale lui Rafael și Caravaggio.
„O scară mare sau o platformă suspendată ar fi permis oricui să pătrundă în muzeu”, a declarat o sursă pentru BFMTV.
Deși această problemă majoră de securitate a fost semnalată conducerii, nu s-a dat încă niciun răspuns oficial. Dar acest nou incident ridică semne de întrebare: cum se poate explica o astfel de deficiență după spectaculosul jaf de la Luvru?
Două ipoteze
Deocamdată, se iau în considerare două ipoteze. Fie mecanismul vechi al ferestrei nu a funcționat corespunzător, iar o rafală de vânt sau un curent de aer ar fi facilitat deschiderea acesteia. Fie pompierii de la Muzeul Luvru nu au închis corect această ușă-fereastră după schimbarea steagului, cu câteva zile înainte de comemorările din 8 mai.
Dezvăluirea vine la un an după impresionantul jaf de la Luvru, care a avut loc la 19 octombrie 2025. Deși Galeria Apollon s-a redeschis între timp, bijuteriile nu au mai fost expuse în vitrine. Fereastra prin care au pătruns hoții are grilaj. La punctele de acces cele mai vulnerabile au fost chiar instalate dispozitive anti-efracție.
Noul director al Luvrului, Christophe Leribault, a explicat că se gândește „unde să expună bijuteriile în noile vitrine”. Alte obiecte prețioase, din aur, au fost puse la adăpost. Între timp, vizitatorii pozează… în fața celebrei ferestre.
Pentru că, un an mai târziu, în ceea ce privește securitatea, schimbarea este „abia” vizibilă, răspund sindicatele în cor. Olivier Goupil, comisar divizionar, a fost numit la jumătatea lunii iulie în funcția de nou coordonator pentru „securitate”, subordonat președintelui.
Au fost luate și alte măsuri. Un post mobil al poliției naționale este acum operațional în perioadele de aflux mare de vizitatori la muzeu. Au fost instalate detectoare suplimentare lângă opere de artă.
Însă noul Centru de Securitate nu ar trebui să-și înceapă activitatea decât peste un an. Același termen a fost anunțat și pentru instalarea sistemului de supraveghere video perimetrală a clădirii. Mai grav încă, deși muzeul anunțase că toți agenții de securitate vor fi instruiți cu privire la noile riscuri, și în acest caz situația a rămas neschimbată sau aproape neschimbată.
„Direcția de Resurse Umane nu a alocat resurse suficiente. Prin urmare, șefii de echipă operaționali sunt cei care organizează ședințele de sensibilizare”, explică o altă sursă.
Luvrul își susține poziția, afirmând că „muzeele nu sunt fortărețe”. 244.000 m². 9 milioane de vizitatori pe an, adică 30.000 pe zi. Prin urmare, este practic imposibil să se asigure securitatea sa în proporție de 100%. Sindicatele temperează însă tonul: „lipsa de înțelegere a mizelor ne obligă să schimbăm complet abordarea”.
În ceea ce privește Coroana împărătesei Eugénie, singurul obiect de valoare regăsit în urma jafului și care a fost complet zdrobit, restaurarea acesteia nu a început încă, potrivit informațiilor noastre, în ciuda înființării unui comitet științific în urmă cu mai bine de opt luni. „Trebuie să lăsăm echipelor timp să lucreze la această operă delicată. Nu vom face comentarii cu privire la această restaurare pentru moment”, răspunde sec Muzeul. Nu a fost prezentat niciun calendar. Nu a fost comunicată nicio sursă de finanțare pentru restaurarea acesteia.
Între timp, Muzeul Luvru va trebui să se reinventeze pentru a supraviețui. Emmanuel Macron spera ca „Marele său Plan «Louvre Nouvelle Renaissance»” să demareze înainte de sfârșitul mandatului său. Este puțin probabil ca lucrările să fie demarate până în primăvară. Bugetul estimat se ridică la un miliard de euro, potrivit Curții de Conturi, și prevede amenajarea unei noi intrări, precum și a unei zone dedicate exclusiv „Mona Lisei”. Ar fi nevoie de cincisprezece ani de lucrări, potrivit noului șef.
